Tradiție, distracție și momente de neuitat! Etnicii ruși din Dobrogea au sărbătorit, vineri, Revelionul pe vechi al anului 2025 (GALERIE FOTO)

• Creștinii ortodocşi de stil vechi respectă tradiţiile şi obiceiurile celor de stil nou cu deosebirea că sărbătorile de iarnă decalate că 13 zile. 
•  Decalajul a apărut în anul 1924, când o parte din creştinii ortodocşi au refuzat să adopte Calendarul Gregorian, menţinându-l pe cel Iulian.
• Istoria ortodocşilor pe Stil Vechi începe în 1924 când Biserica Ortodoxă Română a introdus calendarul Gregorian, ceea ce a însemnat o actualizare a calendarului cu 13 zile. 
• Astfel, creştini ortodocşi de rit vechi sărbătoresc Crăciunul pe 7 ianuarie, Anul Nou în noaptea dintre 13 și 14 ianuarie, iar Boboteaza la 19 ianuarie.
• Biserica Ortodoxă de rit vechi din România are peste un milion de adepţi şi aproximativ 200 de biserici, schituri şi mănăstiri, majoritatea construite după 1989. 

Etnicii ruși din Dobrogea alături de prietenii lor conaționali români, musulmani, bulgari, au sărbătorit, vineri, 17 ianuarie, Revelionul pe vechi al anului 2025. Reamintim că revelionul pe rit vechi este sărbătorit în noaptea de 13 spre 14 ianuarie 2025. 

Acest eveniment a fost organizat, ca de fiecare dată, de  iubitorul de tradiții multiculturale administratorul restaurantului Dorna. Coorganizator al acestui frumos eveniment a fost și Asociația Democratică a Etnicilor Ruși din Romania ( ADER).

Atmosfera de săbătoare a fost întreținută de ansamblul Galuboe More, ansamblul Slaveanka din Slava Cercheză (Tulcea), trupa Maladeț, Cristina Ermilov, Rodica Rodion, Pima, DJ Rom. Pe scenă a urcat și Tatiana Buric, o speranță pentru viitor a tradiționalului în tot ce reprezintă rusesc starover din Dobrogea. Precizăm că Tatiana este eleva interpretei Rodicăi Radion.



Rușii din România reprezintă un grup etnic venit din Rusia în mai multe valuri de-a lungul timpului, numărând aproximativ 36.000 de persoane. Zonele locuite de etnicii noștri sunt Dobrogea, Moldova, Bucovina dar şi București.
 
După 1670, dupa marea schismă (rascol), au sosit în teritoriile româneşti primii ruşi staroveri (numiţi pe nedrept lipoveni) şi primii cazaci alăturându-se celor care trăiau aici de secole. Deși unii consideră că sunt urmașii rușilor moscoviți, sau a ruşilor albi, alții că sunt de neam căzăcesc, alții se consideră ca fiind staroveri, care și-au păstrat limba, credinţa şi obiceiurile.

ADER are ca obiectiv apărarea și cultivarea drepturilor, libertăților și intereselor legitime ale minorității ruse în toate aspectele vieții sociale și spirituale din România, promovarea istoriei, culturii, obiceiurilor și tradițiilor etniei ruse din România și din întreaga lume; efectuarea de studii și cercetări științifice privind religia, istoria, folclorul, viața comunitară, tradițiile minorităţii ruse din România.



Calendarul iulian și sărbătorile pe stil vechi

Expresia stil vechi face referire la calendarul iulian, predominant în întreaga Europa, în Evul mediu. Calendarul iulian a fost introdus în 46 î.Hr de către Iulius Cezar, intrând în uz în anul 45 î.Hr. Acest tip de calendar a fost ales după mai multe consultări și calculat prin aproximarea anului tropic. Anul tropic este cunoscut și sub denumirea de an solar și reprezintă timpul de care Soarele are nevoie pentru a se întoarce în aceeași poziție în ciclul anotimpurilor, văzut de pe Pământ.

Calendarul iulian are un an obișnuit de 365 de zile, împărțit în 12 luni, cu un an bisect adăugat la fiecare patru ani, ceea ce face ca anul mediu să aibă 365,25 de zile. Noul calendar numit gregorian, în memoria papei Grigore al XIII-lea, şi ulterior "stil nou" a început prin omiterea a zece zile din calendar astfel că ziua următoare (zilei de joi) datei de 4 octombrie 1582 (care este 5 octombrie 1582, în calendarul vechi) a fost cunoscută ca (zi de vineri) 15 octombrie 1582. Documentul semnat de Papa Grigorie al XIII-lea este o scrisoare care datează din 9 februarie 1581, înaintea adoptării calendarului gregorian.

Aceasta prevedea mai multe reguli noi, printre care şi schimbarea modului de calcul al anilor bisecţi şi stabilirea datei de Paşte. România a adoptat, în mod oficial, calendarul gregorian, pe baza Decretului publicat în Monitorul Oficial, nr 274 din 6 martie 1919, astfel că, 1 aprilie a devenit 14 aprilie 1919. De atunci, calendarul nou merge înainte, pe când cel vechi, iulian, rămâne în urmă cu 3 zile la fiecare 400 de ani.

De aici apare și diferența de 13 zile la care s-a ajuns între cele două calendare. Biserica Ortodoxă Română a adoptat calendarul gregorian în anul 1924, asemenea majorității bisericilor, în urma consfătuirii interortodoxe de la Constantinopol, din anul 1923. Însă, nu toate bisericile au adoptat acest tip de calendar. Biserica Ortodoxă Rusă, Sârbă și Patriarhia Ierusalimului, Mănăstirile din Sfântul Munte Athos, cu excepția Mănăstirii Vatoped, folosesc în continuare calendarul Iulian.



PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

De asemenea, pentru redactarea acestui articol au fost folosite și informații de pe termene.ro.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
 
De asemenea, pentru redactarea acestui articol au fost folosite și informații de pe termene.ro.

Citește și:
 
Ortodocşii de rit vechi se pregătesc pentru Crăciun. Pentru ruşii lipoveni, Crăciunul are o însemnătate mai aparte

Anul Nou, pe ritm vechi, cu peisaj glaciar, la Jurilovca (FOTO+VIDEO)