Tradiții și obiceiuri în a treia zi de Paște. Ce nu trebuie să faci în această zi

A treia zi de Paşte mai este numită și Marţea Albă din Săptămâna Luminată, o zi în care, de-a lungul istoriei, s-au păstrat o serie destul de importantă de tradiții, cu o mare însemnătate pentru creștini.

În unele zone ale ţării, în a treia zi de Paşte, finii obişnuiau să dăruiască naşilor nu numai pască, ci şi colaci sau vin.

În Moldova, în ziua a treia se întorceau vizitele făcute în prima zi a Paştelui.

Au loc uscarea şi sfărâmarea Sfântului Agneţ, așa cum mai este numită pâinea de împărtășanie, sfințită în cadrul Liturghiei Sfântului Vasile din Sfânta şi Marea Joi, din Săptămâna precedentă, cea a Patimilor. Al doilea Agneţ este uscat şi sfărâmat după o rânduială specială. După ce este sfărâmat, este aşezat într-un chivot pe Sfânta Masă din Altar.

Acest Agneţ este folosit de-a lungul întregului an pentru împărtăşirea bolnavilor sau a celor care nu pot merge la biserică din motive bine întemeiate.

Al doilea Agneţ este uscat şi sfărâmat după o rânduială specială. După ce este sfărâmat, este aşezat într-un chivot pe Sfânta Masă din Altar. Acest Agneţ este folosit de-a lungul întregului an pentru împărtăşirea bolnavilor sau a celor care nu pot merge la biserică din motive bine întemeiate.

Femeile dau de pomană pasca rămasă de la Paşte şi vin roşu, în amintirea celor trecuţi în nefiinţă.


Iată ce nu trebuie să faci în această zi 

- Baie pe păr, întrucât se zice că albește părul.

- La sate, în Marțea Albă, se păstrează o serie importantă de obiceiuri care prevăd lucrurile care nu se fac niciodată în această zi. În caz contrar, anul poate fi unul cu probleme.

- Nu se calcă.

- Nu se spală.