Traditii si ritualuri de anul nou chinezesc (galerie foto)

Interviu acordat de Excelenţa sa Wang Tieshan, consulul general al Republicii Populare Chineze la Constanţa, prilejuit de intrarea în Anul Boului

În al câtelea an chinezesc intrăm?
Nu se calculează aşa... patru mii nu ştiu ce. Este numai o legendă. Împăratul galben a existat şi este considerat strămoşul naţiunii chineze, dar nu se ştie exact în ce an a fost încoronat. În perioada aceea, China nici nu ajunsese în perioada feudală. Era în epoca primitivă. Este o legendă, iar chinezii acum îl cinstesc în fiecare an. Anul nou chinezesc se calculează după un calendar agricol, adică lunar. Cel gregorian se calculează după Soare, iar cel chinezesc, după Lună.

Am înţeles că, din când în când, aveţi şi o a treisprezecea lună.
A treisprezecea lună... la o anumită perioadă există această a 13-cea lună pentru a se compensa cu Calendarul Solar. Este un sistem destul de ştiinţific, pe care oamenii de ştiinţă chinezi din antichitate l-au calculat în funcţie de relaţiile dintre Soare, Lună şi Pământ. Aşa s-a ajuns la calendarul nostru, agricol.

Cum se numeşte această lună?
Se numeşte luna Bis. Atât. Nu are un nume specific, pentru că uneori poate fi cea de-a doua lună februarie sau, uneori, luna august.

Cum sărbătoresc chinezii anul nou?
Sunt obiceiuri foarte multe. De fapt, anul nou chinezesc începe cu o săptămână înainte şi, în fiecare zi, se comemorează câte ceva. Chinezii consideră mâncarea cel mai important lucru. Asta din antichitate, pentru că şi atunci, China avea mulţi locuitori. Omul crede că mâncarea este mai mare decât cerul. Aşa că începe sărbătoarea cu Zeul sobei. În acea zi, chinezii fac un fel de mâncare cu făină din orez lipicios. Se pune şi zahăr, şi umplutură din dulceaţă. Zeul sobei este considerat zeul casei pentru că stă mereu la tine acasă. În acea zi el va pleca la Împăratul Cerului, ca să raporteze dacă oamenii au făcut de-a lungul anului lucruri bune sau rele. Această mâncare lipicioasă este făcută pentru a lipi buzele Zeului pentru ca acesta să nu spună lucruri rele când se va întâlni cu Împăratul Cerului. Este singura zi dedicată unei zeităţi. A doua zi se scriu versuri împerecheate, care se lipesc pe uşi. De fapt, sunt nişte urări de anul nou. Aceasta este ziua scrierii caligrafice, cu pensula. Apoi se face curăţenia în casă şi se fierbe carne pentru a o afuma. Se face aluatul pentru colţunaşi şi se strânge toată familia acasă. Cam asta se întâmplă în acea săptămână. Revelionul se cheamă noaptea de veghe şi se sărbătoreşte în familie. În această lună se aprind artificii. La început, în vremurile de demult nu se aprindea praf de puşcă pentru că oamenii nu ştiau de el, ci ardeau bambusul, pentru că pocnea. Această tradiţie este pentru alungarea spiritelor rele. Apoi oamenii au folosit praful de puşcă, artificiile, petardele.

Sărbătoarea Primăverii are, cel puţin teoretic, 15 zile libere...

Nu se mai ţin 15 zile decât la ţară. Acolo se mai păstrează obiceiul ăsta. În prima zi nu se face curăţenie, nu se lucrează, nu se aruncă gunoaie din casă. Nu se face mizerie. Tot ce rămâne din ziua precedentă se păstrează acasă. Numai înainte de a începe anul nou se pot arunca pantofii rupţi, pentru că tradiţia spune că în încălţăminte stau duhurile rele. Dacă arunci pantofii vechi înseamnă că alungi duhurile rele. În prima zi a noului an oamenii nu fac altceva decât să mănânce, pentru că dacă mănânci în acel an, vei avea hrană suficientă în tot restul anului, fără prea multe eforturi.

În ce an intrăm acum?
Anul boului sau al bivolului. În limba chineză nu există deosebire între bivol şi bou sau vacă. Nu există cuvinte distincte. Este un animal care munceşte pe câmp.

Ce semnificaţie are acest an al boului?
Se spune că duhul boului străpunge cerul, ceea ce arată forţa şi dârzenia animalului. În China, bursa are piaţa boului sau piaţa ursului. Atunci când este a boului, înseamnă că este în creştere. Este un simbol foarte bun pentru chinezi şi sperăm că o să ne aducă multă energie, multă forţă şi vom depăşi greutăţile şi criza financiară.

La români, copiii colindă. În China cum este obiceiul?

La noi nu se colindă la străini, ci numai la părinţi, la bunici şi la rudele mai mari. Copiii primesc câte un plic roşu. În a doua zi se duc la familia extinsă. Însă niciodată la străini.

De ce plicul este roşu şi de ce se spune că este ruşine să-l deschizi de faţă cu cel de la care l-ai primit?
Culoarea roşie în China înseamnă bucurie şi fericire. Toate sunt roşii pentru sărbători. Chinezii cred mult în această culoare. Desfăcutul plicului în faţa celui de la care l-ai primit nu este permis, într-adevăr. Este un ritual impus de Confucius, care a acordat o importanţă foarte mare protocolului şi ritualului. La români, între membrii familiei, vă adresaţi cu numele. La noi nu ai voie să pronunţi numele părinţilor. Spre exemplu, pentru fratele mare al tatălui există un cuvânt, pentru cel mic - un altul, pentru sora tatălui - alt cuvânt şi la fel şi pentru fraţii mamei. Şi pentru bunici există termeni diferiţi. Tradiţia este foarte bine respectată la noi.
Respectul este foarte mare. Copiii primesc plicurile cu bani, iar când se întorc acasă, cei mai mari aduc cadouri părinţilor, din respect că te-au crescut.

Vă mai aduceţi aminte vreun colind din copilărie?
Să ştiţi că în China nu există obiceiul cântatului, al colindatului. Se spun poezii, se recită. Diferă de la an la an urările. Anul acesta se spune şi cuvântul bou în urare.

Cum vi se pare că sărbătoresc românii?
Îmi place mâncarea românească foarte mult. Am petrecut de multe ori cu români şi îmi plac obiceiurile, sunt şi elemente comune. Crăciunul se sărbătoreşte acasă, cum se întâmplă de anul nou la chinezi. În China, în aceste zile, trenurile sunt pline, pentru că toată lumea încearcă să ajungă acasă. Calea ferată chineză a transportat peste 50 de milioane de oameni.

Care sunt băuturile tradiţionale? Se bea alcool?
Da. Mult, dar din cereale. Românii fac alcoolul din fructe, iar chinezii din cereale. Unele băuturi sunt foarte tari, au peste 60 de grade.

Există o băutură specifică pentru anul nou?
Nu. Dar trebuie să ai băutură pe masă. Noi nu avem bere sau vin. Se cultivă struguri, dar nu avem tradiţie din producţia de vin.

Cum veţi sărbători anul nou la consulat?
Noi nu vom avea timp anul acesta. Acum câteva zile am făcut o sărbătoare împreună cu angajaţii ambasadei.

Ce mâncare tradiţională aţi pregătit?
Din porc, facem şi nişte fructe de mare, dar şi colţunaşi, care sunt de nelipsit. De obicei, într-unul dintre colţunaşi se pune o monedă şi se spune că cel care o va găsi va avea noroc tot restul anului. Înainte se punea o monedă rotundă cu o gaură pătrată în mijloc: rotundă ca cerul şi pătrată ca pământul. În credinţa de demult, pământul era pătrat.