Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
06:32 25 11 2024 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Traian Cristea, autorul unei suveici prin care a adus pagube statului si Bancii Agricole

ro

19 Mar, 2005 00:00 2001 Marime text

Primarul Costinestiului, artizanul falimentului Inturcom

Despre primarul localitatii Costinesti, Traian Cristea se poate spune ca este unul dintre cei mai mari tepari cunoscuti dupa Revolutie pe aceste meleaguri * Inturcom SA, societate care a fost condusa de actualul primar are pe urmele sale toti creditorii fata de care nu si-a onorat platile de mai bine de zece ani * La Tribunalul Comercial din Constanta se afla pe rolul instantei de judecata dosarul 3303/2001, prin care Banca Agricola SA- Sucursala Constanta, actuala Raiffeisen, se lupta sa intre in posesia unui imprumut mai vechi acordat firmei inca din anul 1994, in valoare de peste 400 000 de dolari * La vremea respectiva, s-a incheiat intre cele doua parti contractul de credit numarul 10.443/7 noiembrie 1994, pentru finantarea unui proiect de dezvoltare sector mecanizare existent in dotarea societatii cu utilaje din tara si import * Imprumutul se impartea in 399.686 dolari provenind din credite BIRD/BERD si 168.867.000 lei, partea Bancii Agricole SA, iar durata de rambursare a creditului era de cinci ani cu o perioada de gratie de un an * Creditul trebuia rambursat pana in anul 1999, data care nu a fost respectata * Pentru a obtine creditul, Inturcom SA a avut nevoie sa depuna garantii * Pentru ca nu le avea Inturcom prin Cristea i-a pacalit pe administratorii societatilor comerciale Cellam SA Amzacea sa gireze imprumutul * In timp s-a dovedit ca societatea comerciala Inturcom SA Costinesti este rau platnica * Din toata valoarea creditului plus dobanda Banca Agricola a recuperat in august 2001 doar 30.050 dolari

Societatea comerciala Inturcom SA din Costinesti a fost controlata si condusa de Traian Cristea. In afara primarului din Costinesti Inturcom a mai avut ca administratori pe Mircea Cucu, Ion Ciungu, Gheorghe Berecheanu, Petre Munteanu, Ion Ripa si Florea Plesoianu. Acestia sunt urmariti la ora actuala de toti creditorii fata de care nu si-a onorat platile de mai bine de zece ani. La Tribunalul Comercial din Constanta se afla pe rolul instantei de judecata dosarul 3303/2001, prin care Banca Agricola SA-Sucursala Constanta, actuala Raiffeisen, se lupta sa intre in posesia unui credit mai vechi acordat firmei inca din anul 1994. La vremea respectiva, s-a incheiat intre cele doua parti contractul de credit numarul 10.443/7 noiembrie 2004, in valoare de peste 400.000 de dolari pentru finantarea unui proiect de dezvoltare a sectorului mecanizare existent in dotarea societatii cu utilaje din tara si import. In totalitatea lui imprumutul se impartea astfel: 399.686 dolari provenind din credite BIRD/BERD si 168.867.000 lei, partea Bancii Agricole SA. Durata de rambursare a creditului era de cinci ani cu o perioada de gratie de un an. In ceilalti patru ani debitorul se obliga prin contract sa achite contravaloarea creditului in opt rate semestriale. Prima rata a devenit scadenta la data de 31 august 1995, iar creditul trebuia rambursat pana in anul 1999, lucru care nu s-a respectata. Problemele SC Inturcom SA nu sunt doar a ale sale. Pentru a obtine creditul, Inturcom SA a avut nevoie de garantii, care trebuiau constituite in favoarea Bancii Agricole si care in cazul acesta s-au facut prin contractul de cautiune numarul 12/7 iulie 1994. Cellam SA Amzacea a venit cu garantii in favoarea societatii Inturcom in valoare de 948.750.000 lei.Datorii greu de achitatIn timp s-a dovedit din nou ca societatea comerciala Inturcom SA Costinesti, nu este un bun platnic, ultimii bani pe care i-a vazut banca, reprezentand o parte din valoarea totala a creditului plus dobanda acordat in suma de 30.050 dolari, la data de 24 august 2001. Si acesti bani au fost returnati creditorului in urma unor presiuni generate de aducerea societatii in fata instantei. In anul 1998, prin sentinta civila 218/com/5 martie pronuntata in dosarul 237/com/din acelasi an, la care s-a adaugat contractul de creditare, se investea formula executorie prin incheierea din 25 iunie pronuntata de Judecatoria Constanta in dosarul 10185/1998 pentru recuperarea datoriilor de la SC Inturcom SA Costinesti. Pentru ca societatea a continuat sa fie insolvabila, in anul 2001, dupa incasarea celor 30.050 de dolari, Banca Agricola actioneaza din nou in judecata SC Inturcom SA, de aceasta data la Tribunalul Comercial Constanta in dosarul 3303/com/2001. Valoarea creantei de recuperat se ridica, la 30 septembrie 2002, la 472.549,29 dolari, din care credit nerambursat era 309.245,37 dolari si dobanzi aferente, 163.303,92 dolari.Surprize, surprize, marca InturcomDupa aproape un an, la 26 martie 2002, SC Inturcom SA a depus la dosar un act prin care invoca lipsa calitatii procesuale pasive aducand un element de noutate: niste contracte de novatie (n.r.- novatia este conventia prin care partile unui raport juridic obligational sting o obligatie existenta inlocuind-o cu o noua obligatie). Astfel, prin incheierea contractelor de novatie numerele 4375/1 septembrie 1998 cu societatea comerciala Horticola SA Poiana, 4376/ 1septembrie si 4377/1 septembrie cu SC Cellam SA Amzacea, obligatiile asumate de catre SC Inturcom SA fata de Banca Agricola, prin semnarea contractului de credit 10443/1994, erau preluate de catre societatile mentionate, cele intre debitorul initial si banca stingandu-se. Astfel ca obligatiile SC Inturcom SA Costinesti de rambursare a creditului Bancii Agricole reveneau in totalitate celor doi semnatari ai contractelor de novatie respectiv SC Horticola SA Poiana si SC Cellam SA. Prin urmare, banca se vede obligata, pentru recuperarea creditului, sa solicite si sa obtina instituirea sechestrului pe bunurile acestor societati, si nu ale societatii initial debitoare din Costinesti. Instanta a acordat drept de instituire a sechestrului de catre Banca Agricola asupra unui tractor si a unui alt echipament, ambele aflate la Poiana SA si, respectiv, Cellam SA, pentru fiecare dintre cele doua societati cu suma de 102.520,50 dolari. Instituirea sechestrului asupra bunurilor si executarea lor silita, ca o faza finala, nu presupune intotdeauna si recuperarea integrala sau chiar partiala a creantelor. Fiind vorba de niste bunuri achizitionate in urma cu zece ani, valoarea lor, ca si calitatea, au scazut in timp, ceea ce ar putea sa dovedeasca in timp ca fosta Banca Agricola a facut o afacere mai mult decat proasta creditand SC Inturcom SA Costinesti, care de altfel s-a cam spalat pe maini de obligatiile contractuale de creditare, impingandu-i pe altii in fata.Inturcom, de la agonie la extazTraian Cristea, actualul primar PSD al Costinestiului, are un trecut pigmentat cu tot soiul de invarteli menite sa ii asigure bani si influenta. Dupa 1989, Cristea a pozat in capitalist convins si a reusit sa intoarca lucrurile in favoarea sa. Inainte de revolutie, el a fost directorul Asociatiei Economice Intercooperatiste Costinesti (AEIC), una dintre formele de asociere a fostelor CAP-uri din zona, respectiv Tuzla, Costinesti, Pecineaga, Mereni, 23 August. Scopul acestei societati era sa vina in ajutorul agricultorilor, centralizand diverse activitati de productie, cum ar fi, spre exemplu, fabricarea nutreturilor. Actualul primar al Costinestiului a tras sforile pentru a fi numit director al noii fabrici de nutreturi combinate.AEIC, imediat dupa 1989, a cedat fiecarui fost CAP din componenta partile sociale care ii reveneau, ramanand numai cu activele din Costinesti. Imediat, societatea s-a privatizat si a fost preluata de nimeni altul decat Traian Cristea. Din acel moment, afacerile actualului primar au inceput sa prospere. AEIC s-a transformat in SC Inturcom SA Costinesti, care si-a diversificat rapid obiectul de activitate, extinzandu-se in turism, comert, productie agricola, abator si fabrica de produse lactate. Intuind ca turismul poate sa aduca multi bani, Cristea s-a apucat de cumparat si construit hoteluri si pensiuni. Mai intai, el a construit Hanul Darie, in prezent Hanul Ielelor. Apoi a preluat Complexul alimentar de langa Posta din Costinesti si a construit Hotelul Pelican.Inturcom a inceput sa acumuleze datorii, pe care nu le-a platit niciodata. Atunci cand Directia Generala a Finantelor Publice a incercat sa recupereze datoria prin executare silita, pe numele firmei lui Cristea nu se mai afla nimic.Fiscul, pe urmele lui CristeaAbilul "om de afaceri" daduse deja teapa statului. El vanduse toate activele. Hanul Darie a fost vandut fostului parlamentar PSD, Mihai Lita, decedat intr-un accident rutier, iar celelalte, nepotului sau, Mihai Ion, originar din Targoviste, stabilit apoi in Costinesti. Intre timp, in noiembrie 1999, s-a infiintat comuna Costinesti, desprinzandu-se de Tuzla. Cristea a speculat momentul candidat in 2000 pe listele PD si a fost ales primar. Dupa preluarea puterii de catre PSD, Cristea a migrat la partidul aflat la putere. In 2001, el a dat primul tun din banii publici. Sub pretextul ca primaria nu avea sediu a fost cumparata o cladire. Ca sa iasa probabil ceva si pentru nepotu`, a fost cumparat imobilul ce a apartinut Inturcom, care intre timp fusese vandut nepotului sau, Mihai Ion. In felul acesta, banii sau intors in familie. Intre timp, Cristea a candidat din nou la primarie in 2004, de aceasta data pe listele PSD. Intrarea lui Cristea in PSD este posibil sa aiba legatura cu procesul in care se judeca situatia Intrucom pentru recuperarea debitelor. Se pare ca mutarea politica i-a folosit, caci procesul a ramas in aer. Nimeni nu stie ce s-a intamplat cu o serie de utilaje ale SC Inturcom, respectiv tractoare, remorci etc, insa se cunoaste ca toate lucrarile de gospodarire comunala pe care le face Primaria sunt executate cu utilaje asemanatoare, pe care toti oamenii din Costinesti le recunosc cu usurinta. Se poate trage concluzia ca Traian Cristea are reteta prin care sa realizeze avantaje materiale personale in detrimentul tertilor, respectiv banci sau institutiile statului. El, prin politica pe care a dus-o la Inturcom, a atras capital pe care l-a investit in bunuri pe care ulterior le-a vandut unor apropiati la preturi pe care nu le cunoastem, dar care nu credem ca erau in avantajul firmei care la un moment dat nu mai avea garantii pentru banca. Oricum reiese clar ca Traian Cristea a urmarit transferarea capitalului prin diverse tertipuri in favoarea sa si in detrimentul statului si al bancii.
Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Ti-a placut articolul?

Comentarii