Dr. Irina Goțea-Nițulescu, Regina Maria „Depresia și anxietatea pot apărea ca urmare a problemelor de memorie - până la 40% dintre cei diagnosticați cu demență dezvoltă ulterior o tulburare anxios-depresivă”

Tulburările de memorie, cunoscute și sub denumirea de tulburări neurocognitive, reprezintă o problemă semnificativă de sănătate publică, afectând milioane de oameni la nivel global. Aceste afecțiuni sunt din ce în ce mai frecvente, mai ales în contextul îmbătrânirii populației. Astfel de tulburări pot varia de la pierderi minore de memorie, care pot fi temporare și adesea legate de stres sau oboseală, până la boli degenerative severe, precum demența. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) subliniază că demența afectează aproximativ 55 de milioane de oameni la nivel mondial, cu peste 10 milioane de cazuri noi raportate anual. Este o situație alarmantă, având în vedere că formele severe de pierdere a memoriei, cum ar fi Alzheimer și alte tulburări neurodegenerative, sunt adesea ireversibile și progresează în timp din cauza degradării funcțiilor cerebrale​. De aceea, este esențial să conștientizăm care sunt factorii de risc în tulburările de memorie și ce putem face pentru a preveni degenerarea neuronală.

Dr. Irina Goțea-Nițulescu, medic specialist în psihiatrie la REGINA MARIA, subliniază că înțelegerea factorilor de risc este crucială: „Studiile de specialitate arată că episoadele depresive netratate cresc riscul dezvoltării demenței - prevenția și gestionarea eficientă a tuturor afecțiunilor care sunt considerate factori de risc este esențială, referindu-ne aici la hipertensiunea arterială, diabetul zaharat sau obezitate.”

Există, de asemenea, comportamente care dacă sunt evitate, pot reduce riscul dezvoltării tulburărilor de memorie: „Ne referim la consumul de alcool și droguri, fumatul, sedentarismul, izolarea socială, dieta nesănătoasă și lipsa de stimulare mentală.”, completează medicul.

Este important de menționat că tulburările de memorie apar mai frecvent în rândul persoanelor în vârstă, dar nu sunt limitate doar la această categorie. „Există o predispoziție mai mare la femei, însă și bărbații pot fi afectați. Manifestările tulburărilor de memorie variază în funcție de vârstă; în timp ce persoanele tinere pot experimenta pierderi de memorie episodice, cei în vârstă pot avea dificultăți în a-și aminti informații recente sau pot fi confuzi în legătură cu datele și evenimentele.”, povestește Dr. Nițulescu.

Pierderea de memorie poate fi clasificată în mai multe tipuri, fiecare cu caracteristici distincte. Amnezia retrogradă se referă la incapacitatea de a aminti evenimente anterioare unui incident, în timp ce amnezia anterogradă implică dificultăți în formarea de noi amintiri după evenimentul declanșator. Există și tulburări de memorie temporară, precum pierderea globală tranzitorie, care se manifestă prin episoade scurte de amnezie. Tulburările neurocognitive, cum ar fi demența, sunt caracterizate prin pierderi de memorie progresive și afectarea funcțiilor cognitive, inclusiv dificultăți de planificare și recunoaștere a obiectelor. Dr. Irina Goțea-Nițulescu afirmă că „pierderea de memorie nu este doar o simplă uitare; este un semnal care poate indica o problemă serioasă de sănătate mintală sau neurologică.” Este important să menționăm că tulburările de memorie sunt adesea legate de afecțiuni psihice, precum depresia și anxietatea. Dr. Goțea-Nițulescu subliniază faptul că „tulburările de memorie pot fi un simptom important al depresiei, fiind o manifestare timpurie, uneori trecută cu vederea. În același timp, atât depresia, cât și anxietatea pot fi o consecință a tulburărilor de memorie - până la 40% din cei diagnosticați cu demență dezvoltă ulterior și o tulburare din sfera anxios-depresivă.”

Abordarea multidisciplinară este esențială în diagnosticarea și tratarea tulburărilor de memorie. Colaborarea între specialiști din diferite domenii, cum ar fi neurologia, psihiatria și psihologia, asigură o evaluare cuprinzătoare a pacienților.” Această abordare nu doar că exclude cauzele psihiatrice care pot afecta memoria, dar ajută și la gestionarea simptomelor asociate, cum ar fi tulburările de somn sau de comportament. „Abordarea psihiatrică a pierderilor de memorie are rol dublu - acela de a exclude cauzele psihiatrice care pot afecta performanțele cognitive (depresie, ADHD, consum de alcool sau droguri, tulburări psihotice), și acela de a trata simptomele psihiatrice frecvent asociate (tulburări de somn, de comportament, de dispoziție, de percepție, de gândire)”, explică Dr. Goțea-Nițulescu. Tratamentul tulburărilor de memorie este adesea complex și multidimensional, incluzând intervenții farmacologice, terapie cognitiv-comportamentală și suport psihologic. Dr. Irina Goțea-Nițulescu afirmă că „o abordare personalizată a tratamentului este crucială, având în vedere nevoile individuale ale pacienților.”

Centrul de neurologie din cadrul Policlinicii Regina Maria Pozimed Constanţa este specializat în acest tip de abordare, oferind soluții avansate pentru tulburările de memorie și alte afecțiuni neurologice și psihiatrice. Echipa de experți utilizează tehnologie modernă, cum ar fi electroencefalografia și stimularea magnetică, pentru a asigura tratamente personalizate.

Este important să ne îngrijoreze tulburările de memorie care devin frecvente sau interferează cu viața de zi cu zi. Când apar simptome precum uitarea constantă a informațiilor recente sau confuzia persistentă, ar trebui să căutăm ajutor medical. Diagnosticarea timpurie joacă un rol crucial în gestionarea afecțiunii, permițând intervenții mai eficiente și îmbunătățind șansele de recuperare.


Tulburările de memorie sunt o problemă serioasă, dar conștientizarea și prevenția pot face o diferență semnificativă. Prin educare asupra factorilor de risc și prin promovarea unei abordări multidisciplinare în tratament, putem ajuta la reducerea impactului acestor afecțiuni asupra vieților oamenilor. Este esențial ca fiecare dintre noi să fim conștienți de sănătatea noastră mentală și să căutăm ajutor atunci când este necesar.