Tulcea Schimbările climatice, confirmate şi de înmulţirea unor specii noi pentru Dobrogea. Anunțul unui operator turistic

Schimbările climatice sunt confirmate de înmulţirea unor specii de păsări noi pentru zona Dobrogei, iar una din soluţiile de adaptare la aceste schimbări vizează inclusiv recoltarea stufului din Delta Dunării, au susţinut, marţi, participanţii la o şedinţă festivă a Colegiului prefectural al judeţului Tulcea pe tema schimbărilor climatice.

Unul din operatorii turistici care practică birdwatching premiaţi de Instituţia Prefectului - judeţul Tulcea pentru promovarea tezaurului natural Delta Dunării, Mihai Baciu, a declarat în timpul festivităţii că vrea ca albumele sale publicate cu păsările din rezervaţie să fie un reper pentru generaţiile următoare., scrie Agerpres.ro. 

"Cel puţin în ultima carte, sunt câteva specii noi de păsări. (...) Dacă apariţia pietrarului de deşert, o pasăre care trăieşte în Sahara, s-a considerat că este un accident în România, în anul următor a reapărut un exemplar, iar acum se găseşte şi în Bulgaria şi Grecia. Încet-încet, această pasăre care nu a fost niciodată în această zonă se regăseşte în zona Balcanilor. Este probabil o consecinţă a schimbării climatice", a afirmat Baciu.

El a amintit şi prezenţa flamingilor.

"La început, au fost găsite cinci exemplare de către domnul profesor Eugen Petrescu, în tabăra Societăţii Ornitologice Române de la Vadu. Acum doi ani, au avut o tentativă de cuibărit la Murighiol, iar anul acesta am avut surpriza de a avea aproape 700 de exemplare pe lacul Nuntaşi. Acum, avem 20 de exemplare la Techirghiol, de luni de zile. Cândva era o pasăre mitică pentru această zonă, iar acum este o certitudine", a mai spus Mihai Baciu.

În timpul şedinţei, specialiştii Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunării (INCDDD) au arătat că în ultimii ani cantitatea de precipitaţii din Deltă a scăzut, numărul nopţilor tropicale a crescut şi că există soluţii pentru reducerea impactului schimbărilor climatice.

"Stufărişurile sunt specii vegetale care fixează dioxidul de carbon prin fotosinteză în tulpinile şi frunzele plantelor. Odată recoltarea acestor plante, carbonul sechestrat rămâne în plante. Dacă stuful va fi ars, atunci acest dioxid de carbon va fi eliberat în aer. Dacă recoltarea stufului ar fi organizată temeinic, iar stuful ar fi folosit în construcţii, s-ar constitui o sechestrare continuă a carbonului", a menţionat specialistul INCDDD, Marian Mierlă.

În cadrul şedinţei Colegiului Prefectural, reprezentantul Guvernului în teritoriu, Alexandru Munteanu, a premiat trei persoane pentru promovarea judeţului - Mihai Baciu, Mircea Bezergheanu şi Eugen Petrescu, un premiu fiind primit şi de INCDDD, ca instituţie.

"Pentru mine, Dobrogea nu a însemnat Delta Dunării. Eu sunt atras de stepă, de partea aridă, de munţii din Dobrogea, de locurile foarte vechi unde cu ani în urmă dealurile erau acoperite de colilie, acea plantă care creează senzaţia de mare vegetală. Pentru mine, recunoaşterea dumneavoastră este o surpriză", a declarat fotograful Bezergheanu.

De asemenea, fostul preşedinte al filialei Dobrogea a Societăţii Ornitologice Române (SOR), Eugen Petrescu, a subliniat importanţa protejării patrimoniului natural.

"Eu nu sunt fotograf, dar am promovat prin imagini această zonă şi cred că destinul Dobrogei şi al Deltei stă în educaţia localnicilor care să sprijine o natură care să existe la fel de bogată cum am cunoscut-o eu", a afirmat Eugen Petrescu.