Vești bune pentru români! Comisia Europeană a agreat sprijinirea populației pentru plata facturilor și a prelungit perioada acordării voucherelor sociale de 250 de lei

• România a primit asigurări că toate Programele aferente perioadei 2021–2027 vor fi aprobate în cursul acestui an, astfel a fost eliminat riscul ca țara noastră să piardă aproximativ 5,2 miliarde euro din totalul alocării de peste 30 de miliarde de euro
• Comisia Europeană a agreat posibilitatea alocării de fonduri pentru a sprijini populația vulnerabilă prin suportarea unei părți din costurile cu facturile la energie (termică, gaz, curent electric)
• De asemenea, urmare a discuțiilor, programul „Sprijin pentru România” prin care se oferă vouchere sociale în valoare de 250 de lei o dată la două luni către persoanele vulnerabile, pentru achiziția de alimente și mese calde, va fi prelungit

O delegație a Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, condusă de ministrul Marcel Boloș, a efectuat în cursul săptămânii trecute o vizită de lucru la Bruxelles, pentru a discuta cu înalți reprezentanți ai Comisiei Europene. Scopul deplasării a fost clarificarea ultimelor aspecte privind închiderea negocierilor cu Executivul European pentru Politica de Coeziune aferentă perioadei de programare 2021–2027, astfel încât toate cele 16 Programe Operaționale să fie aprobate până la finele anului.Sfarsitul primului paragraf 

Pe durata vizitei, au avut loc întrevederi cu doamna Comisar European pentru Politica Regională, Elisa Ferreira, care a fost însoțită de Marc Lemaître, Director General Politică regională și urbană, și cu doamna Andriana Sukova, Director general adjunct pentru Directoratul General Ocuparea forței de muncă și afacerile sociale.

„Reprezentanții Comisiei Europene ne-au oferit garanții că până la finalul acestui an vom avea toate cele 16 programe aferente perioadei 2021–2027 aprobate. Negocierile la care am luat parte salvează practic Romania de pierderea a circa 5,2 miliarde de euro din totalul alocării de aproximativ 30 de miliarde de euro din Politica de Coeziune. Aceasta reprezintă alocarea aferenta anului 2022, precum și un sfert din alocarea comunicată inițial României pentru anul 2021. De asemenea, am convenit să implementăm sprijinul pentru plata facturilor în rândul persoanelor vulnerabile și continuarea programului „Sprijin pentru România”. Mulțumesc tuturor colegilor implicați în programarea și negocierea Acordului de Parteneriat și a programelor, pentru finalizarea cu succes a acestui proces, pe care l‑am început în primul meu mandat la MIPE. Munca lor se vă transpune în investiții majore și noi locuri de muncă pentru oameni. Mai departe, trebuie să capacităm toți actorii – administrație publică centrală și locală, instituții publice, reprezentanți ai mediului de afaceri și ai societății civile – pentru a fi sigur că maximizăm rezultatele oferite de aceste oportunități, prin care putem schimba cu adevărat România”, a transmis ministrul Marcel Boloș.

I. Întrevederea cu comisarul pentru politică regională și reforme, Elisa Ferreira

În cadrul discuțiilor s‑a agreat transmiterea oficială, în aceasta perioadă, a variantelor finale pentru Programul Sănătate – componenta Fondului European de Dezvoltare Regională, Programul București-Ilfov, Programul Operațional Creștere Inteligentă și Digitalizare, Programul Operațional Transport și Programul Operațional Tranziție Justă.

Astfel, vor fi transmise programe în valoare de peste 23 de miliarde de euro ce sunt finanțate integral din Fondul European de Dezvoltare Regională – 17,8 miliarde euro, Fondul de Coeziune – 3,53 miliarde euro și Fondul de Tranziție Justă – 2,1 miliarde de euro.

De asemenea, ministrul Marcel Boloș a solicitat modificarea Programului Operațional Infrastructură Mare 2014–2020 pentru a mobiliza proiecte de investiții în zona infrastructurii rutiere, feroviare, portuare și a mediului privat din sectorul de transport, prin mobilizarea a peste 125 milioane lei pentru proiecte care să faciliteze dezvoltarea coridoarelor de solidaritate pentru bunuri și mărfuri, în contextul agresiunii militare a Rusiei împotriva Ucrainei. Ulterior discuțiilor, în cursul zilei de marți, 15 noiembrie, modificarea a fost aprobată.

Separat de acestea, o reușită importantă a delegației României a fost faptul că Executivul European a agreat forma propusă de MIPE cu privire la Programul Sănătate, pentru a putea sprijini cu finanțare din fonduri europene, cofinanțare națională și finanțare rambursabilă din partea Băncii Europene de Investiții infrastructură spitalicească. Astfel, prin intermediul Programului Sănătate vor putea fi finanțate investiții în construcția, modernizarea și reabilitarea spitalelor județene, municipale și orășenești, precum și infrastructurilor medicale de specialitate.

Un alt aspect punctat de ministrul Marcel Boloș a fost necesitatea de a continua măsurile de sprijin pentru mediul de afaceri, în contextul inflației ridicate și creșterii prețurilor la facturile pentru utilități. În acest sens, Comisia este de acord ca România să vină cu o serie de propuneri pentru a sprijini cu granturi pentru capital de lucru întreprinderile afectate de criză. România vă putea identifica la nivelul fondurilor europene disponibile din actualul exercițiul financiar alocări în marja a 10% din totalul bugetului României (aproximativ 2 miliarde de euro) pentru  sprijinirea IMM-urilor afectate de criza preturilor la energie.


II. Întrevederea cu Andriana Sukova, director general adjunct DG EMPL

Cele două părți au discutat despre posibilitatea prelungirii programului „Sprijin pentru România” și în anul 2023.

S‑a discutat posibilitatea alocării din fondurile politicii de coeziune a sprijinului pentru populația vulnerabilă în vederea suportării unei părți din costurile cu facturile de energie (termică, gaz, curent electric). Mecanismul va fi construit în următoarea perioadă la nivel național astfel încât fondurile europene să sprijine populația vulnerabilă (aproximativ 4 milioane de beneficiari conform estimărilor) pe parcursul sezonului rece.

Alocarea pentru acest sprijin poate merge până la 10% din valoarea politicii de coeziune din exercițiul financiar 2021–2027, iar Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene va realiza în perioada următoare o analiză cu privire la alocările disponibile de la nivelul programelor operaționale pe care le gestionează astfel încât Guvernul să reușească să sprijine în mod țintit persoanele vulnerabile, vârstnicii cât și să combată problematica sărăciei energetice.


România va avea aprobate în acest an 3 programe operaționale cu componentă socială:

a) Programul Operațional Educație și Ocupare 2021–2027 – cu o alocare de 4,3 miliarde de euro pentru valorificarea potențialului tinerilor pe piața muncii, dezvoltarea competențelor antreprenoriale, reducerea abandonului școlar, economie socială și creșterea accesibilității, atractivității și calității învățământului profesional și tehnic/dual.

b) Programul Operațional Incluziune și Demnitate Socială 2021–2027 – cu o alocare de 4,1 miliarde de euro pentru sprijinirea persoanelor defavorizate prin vouchere sociale, programe de tip „masă caldă”, servicii sociale pentru persoane cu dizabilități și copii aflați în risc de separare față de familie, vârstnici și alte grupuri vulnerabile, inclusiv investiții în infrastructură socială și locuințe sociale.

c) Programul Sănătate – cu o alocare de aproximativ 2,8 miliarde de euro fonduri europene + cofinanțare națională și împrumut al Băncii Europene de Investiții (în total peste 5 miliarde de euro) pentru formarea și specializarea de înaltă calificare a personalului medical, activități de cercetare și dezvoltare în domeniu medical, precum și prevenție medicală pentru diferite categorii de grupuri vulnerabile.

Inovarea componentei sociale a Programelor din exercițiul 2021–2027 este oferită de caracterul multi-fond al două programe: Programul Sănătate și Programul Incluziune și Demnitate Socială, unde se va pune la dispoziția beneficiarilor intervenții cu caracter complementar, fiind o premieră în România. Astfel, același program o să finanțeze atât componenta de infrastructură educațională și a dotărilor cu echipamente, cât și elementele ce țin de dezvoltarea curriculei și costurile cu formarea.