Violența în familie, fenomen social. Ce este și cum se obține ordinul de protecție?

O femeie din Constanța a ajuns recent la Spitalul de Urgență Județean Sf. Apostol Andrei, după ce a fost înjughiată de concubinul ei, în fața unei patiserii din cartierul Tomis Nord. 

Bărbatul, de 47 de ani, care si-a înjunghiat fosta concubinaj a fost reținut, seara trecută, pentru 24 de ore. Procurorul de caz de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanța va propune instantei arestarea preventiva pe 30 de zile pentru săvârșirea infracțiunilor de tentativă de omor și tulburarea ordinii și liniștii publice. Femeia necesita 35 de zile de îngrijiri medicale, posibilitate multe în funcție de evoluția stării de sanatate. Oamenii legii au emis, în acest caz, ordin de protecție provizoriu. El nu are voie sa se apropie de femeie la o distanta de 200 de metri.

Ce înseamnă ordin de protecție?


Un ordin de protecție este o hotărâre emisă de instanță cu scopul de a proteja o persoană care este victima violenței domestice, fiind reglementat de Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței domestice. 


Violența domestică este definită de art. 3 din Legea nr. 217/2003 ca fiind: „orice inacţiune sau acţiune intenţionată de violenţă fizică, sexuală, psihologică, economică, socială, spirituală sau cibernetică, care se produce în mediul familial sau domestic ori între soţi sau foşti soţi, precum şi între actuali sau foşti parteneri, indiferent dacă agresorul locuieşte sau a locuit împreună cu victima.”, scrie Legal Badger.


Prin ordin de protecție, victima este apărată de agresor, întrucât, în sarcina acestuia din urmă se vor putea impune o serie de măsuri, dintre care amintim:

• evacuarea temporară din locuinţa familiei, indiferent dacă acesta este titularul dreptului de proprietate;                                
• reintegrarea victimei şi, după caz, a copiilor, în locuinţa familiei, după evacuarea agresorului;
• limitarea dreptului de folosinţă al agresorului numai asupra unei părţi a locuinţei comune atunci când aceasta poate fi astfel partajată încât agresorul să nu vină în contact cu victima;
• cazarea/plasarea victimei, cu acordul acesteia, şi, după caz, a copiilor, într-un centru de asistenţă;
• obligarea agresorului la păstrarea unei distanţe minime determinate faţă de victimă, faţă de membrii familiei acesteia, ori faţă de reşedinţa, locul de muncă sau unitatea de învăţământ a persoanei protejate;
• interdicţia pentru agresor de a se deplasa în anumite localităţi sau zone determinate pe care persoana protejată le frecventează ori le vizitează periodic;
• interzicerea oricărui contact, inclusiv telefonic, prin corespondenţă sau în orice alt mod, cu victima;
• obligarea agresorului de a preda poliţiei armele deţinute.

Astfel, în cazul în care victima este supusă vreunui tip de violență dintre cele enumerate de art. 3 din Legea 217/2003, aceasta poate să ceară emiterea unui ordin de protecție împotriva agresorului. 
Durata măsurilor ce îi vor fi impuse agresorului prin intermediul unui ordin de protecție nu poate depăși 12 luni de la data emiterii acestuia.



Ordin de protecție provizoriu


Un ordin de protecție provizoriu este cea mai rapidă metodă de protecție a victimei unei violențe domestice, întrucât procedura de obținere a acestuia este semnificativ simplificată. 
Potrivit art. 28 din Legea nr.217/2003: „Ordinul de protecţie provizoriu se emite de către poliţiştii care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, constată că există un risc iminent ca viaţa, integritatea fizică ori libertatea unei persoane să fie pusă în pericol printr-un act de violenţă domestică, în scopul diminuării acestui risc.”
În cazul în care polițiștii constată că nu este îndeplinită condiția riscului iminent de punere în pericol a vieții, integrității fizice ori libertății victimei, aceasta din urmă va trebui să se adreseze instanței cu o cerere în vederea obținerii unui ordin de protecție.
Un ordin de protecție provizoriu se dispune pentru o durată de 5 zile și cuprinde în mod obligatoriu:

• data, ora și locul unde este emis, precum și numele, prenumele, calitatea și unitatea de poliție din care face parte polițistul care îl emite;
• date care să asigure identificarea agresorului/agresorilor împotriva căruia/cărora se dispun obligații sau interdicții prin acesta și care să asigure identificarea victimei/victimelor sau a altor persoane în favoarea cărora se dispun măsuri de protecție prin acesta;
• descrierea motivelor de fapt care au determinat dispunerea acestuia și indicarea probelor pe baza cărora a fost evaluată situația de fapt.

Cine poate cere ordin de protecție?



Orice persoană a cărei viață, integritate fizică sau psihică este pusă în pericol de către un membru de familie prin acte de violență de natura celor enumerate în art. 3 din Legea 217/2003 este îndreptățită să solicite instanței emiterea unui ordin de protecție. Dacă cererea este întemeiată, instanța va emite ordinul de protecție, impunând și măsurile de protecție necesare și proporționale cu gravitatea agresiunii. 
Un ordin de protecție poate fi cerut în numele victimei de către procuror, de către reprezentanți ai structurilor teritoriale pentru prevenirea și combaterea violenței domestice, precum și de către reprezentantul de la nivelul structurii administrativ-teritoriale cu competențe referitoare la protecția victimelor.


Obținerea unui ordin de restricție


Victima violenței domestice trebuie să se adreseze cu o cerere motivată prin care să solicite instanței competente (judecătoria în a cărei circumscripție domiciliază victima), emiterea unui ordin de protecție. Instanța de judecată investită cu cererea de eliberare a ordinului de protecție îl va emite pentru o perioadă ce nu poate depăși 12 luni.
La expirarea duratei pentru care au fost dispuse măsurile de protecție, persoana protejată poate solicita un nou ordin de protecție, dacă există indicii că în lipsa măsurilor de protecție, viața, integritatea fizică sau psihică ori libertatea i-ar fi puse în pericol.


Probe ordin de protecție


Probele necesare în vederea emiterii unui ordin de protecție pot fi variate:

• înscrisuri;
• martori;
• înregistrări audio/vido;
• fotografii;
• interogatoriu.

În esență, se pot administra orice probe care demonstrează existența legăturii de familie dintre victimă și agresor, precum și exercitarea actelor de violență fizică sau psihică.
Astfel, pot constitui probe utile în procedura emiterii unui ordin de protecție: declarațiile persoanelor implicate în actele de violență domestică, ale persoanelor care au asistat la producerea actelor de violență domestică și ale altor persoane care pot comunica informații cu privire la persoanele implicate în actele de violență domestică; înregistrări video sau audio ori fotografii care surprind faptele săvârșite de agresor; conversații efectuate pe diverse platforme on-line sau prin mesaje.
Revocare ordin de protecție
Revocarea unui ordin de protecție se poate dispune dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții:

• agresorul a respectat interdicțiile sau obligațiile impuse;
• agresorul a urmat consiliere psihologică, psihoterapie, tratament de dezintoxicare ori orice altă formă de consiliere sau terapie care a fost stabilită în sarcina sa ori care i-a fost recomandată sau a respectat măsurile de siguranță, dacă asemenea măsuri s-au luat, potrivit legii;
• dacă există o evaluare a riscului de recidivă realizată potrivit competențelor de către un serviciu de probațiune, care indică un grad de risc suficient de scăzut și faptul că agresorul nu mai prezintă un real pericol pentru victima violenței domestice sau pentru familia acesteia

Încălcarea ordinului de protecție


Pentru prevenirea încălcării unui ordin de protecție, instanța poate dispune măsuri de control precum:

• obligarea agresorului de a se prezenta periodic, la un interval de timp stabilit de instanță potrivit împrejurărilor, la secția de poliție competentă cu supravegherea respectării ordinului de protecție;
• obligarea agresorului de a da informații organului de poliție cu privire la noua locuință, în cazul în care prin ordin s-a dispus evacuarea lui din locuința familiei;
• verificări periodice și/sau spontane privind locul în care se află agresorul.

 
Citește și 

Femeia injunghiată de concubinul ei este internată la Spitalul Județean Constanța. Care este starea acesteia