voceaconstantei.ro A fost odată Constanţa verde

Tot ceea ce ne înconjoară este viu. Fie că vorbim despre fiinţe, plante, animale sau oameni. Omul intervine asupra a tot ceea ce îl înconjoară şi îi oferă viaţă - oxigen, resurse de hrană -, când ar trebui, de fapt, să protejeze îndeaproape aceste valori de nepreţuit. Cu atât mai mult cu cât intervenţiile tehnologice îşi pun zi de zi amprenta asupra a tot ceea ce suntem. Ca oameni sau ca mediu înconjurător. Anii în care constănţenii aveau o disciplină în ceea ce priveşte protejarea mediului s-au dus demult. În cei 26 de ani trecuţi de la Revoluţie, cetăţeanul a uitat că tot ceea ce are se datorează grijii înaintaşilor săi. Tăierile masive de arbori din toate zonele oraşului, scăderea numărului de metri pătraţi de spaţiu verde şi nepăsarea faţă de tot ceea ce ar trebui să ne bucure inima şi sufletul şi să ne mângâie zilele pline de griji au transformat Constanţa într-un oraş al betoanelor.

Condiţii (ne)naturale

Spaţiile verzi imense pe care odată le vedeam în oraşul de la malul mării s-au redus treptat, de la an la an. Centrele comerciale imense, blocurile turn, parcările, betoanele în ansamblu ne-au acaparat viaţa şi ne-au luat aerul curat. Aerul pentru care mulţi dintre constănţenii de azi au ales să-şi trăiască viaţa aici, în Constanţa. În majoritatea ţărilor, se adoptă legislaţii şi strategii guvernamentale pentru apărarea şi ameliorarea mediului în contextul creşterii economice şi se urmăreşte integrarea armonioasă a criteriilor economice, ecologice şi sociale, în interesul exploatării naturii fără distrugerea ei în acest proces. Habitatul uman nu poate fi desprins de problema protecţiei mediului înconjurător. Asigurarea calităţii vieţii în aşezările umane înseamnă nu numai un standard şi un confort propriu civilizaţiei moderne, ci şi condiţii naturale favorabile sănătăţii fizice şi psihice a omului. Se poate spune că omul modern, uitând uneori că aparţine naturii, şi-a artificializat în aşa măsură viaţa încât, în prezent, s-a neglijat pe sine, ca fiinţă biologică. Au existat însă şi oameni, autorităţi, care şi-au reconfigurat obiectivele şi, împreună cu alte strategii, au ales să redea naturii ce a fost a ei. Mai mult sau mai puţin. Zona verde care contribuie în mod esenţial la calitatea mediului de viaţă în zona urbană are ca funcţie ameliorarea microclimatului urban, purificarea atmosferei, dar şi atenuarea poluării fonice, din ce în ce mai accentuată.

Specii multe, aranjare anapoda

Ordinea peisagistică a oraşului Constanţa pe care o vedeam în urmă cu mulţi ani, chiar şi după 1989, a dispărut, încet, dar sigur. Constanţa, în anii săi frumoşi, când malurile şi construcţiile deseori haotice nu puseseră încă stăpânire pe spaţiile libere dintre blocuri şi nu numai, era mult mai verde şi mai frumoasă, avea vegetaţie şi flori mai multe, ne spune conferenţiar. dr. Elena Bavaru, unul dintre cei mai reputaţi specialişti în arhitectură peisajeră şi floricultură pe care Constanţa i-a avut, dar de care nu a profitat din plin. De cunoştinţele sale, de reputaţia internaţională pe care o are, dar şi de tot ceea ce a văzut în toată lumea, frumuseţi pe care ar fi putut oricând să le reproducă în oraşul nostru. „Am fi putut să aducem specii noi de plante, arbori care s-ar aclimatiza perfect, aşa cum am făcut şi cu alte specii precum cedrul. Eu făceam un milion de fire de flori pe care le plantam în luna mai, în trecut. Viaţa de peisagist era una extrem de frumoasă, în anii de demult. Aveam pepiniere pe tot litoralul, care alimentau toate zonele verzi, multe specii. Acum avem specii mai multe, dar puse foarte anapoda“, ne spune specialistul.

Cei din urmă?

Aşa cum se arată în volumul „Arhitectură peisajeră“ al autoarei Ana-Felicia Iliescu,  la un oraş cu peste 100.000 de locuitori, aşa cum este şi Constanţa, ar trebui să existe între 17 şi 26 de metri pătraţi de spaţiu verde, iar parcurile, grădinile, scuarurile verzi ar trebui să reprezinte între 12 şi 15% din suprafaţa oraşului şi 8 - 16 mp pe cap de locuitori. Ceea ce în oraşul nostru nu se respectă în niciun fel.
 
„Cred că, la acest moment, Constanţa ocupă ultimul loc la suprafaţa de spaţiu verde. Eu vin de la Iaşi acum, ce-au putut să amenajeze cu specii noi importate, întreţinute, un gazon perfect, întreţinut cum trebuie, tuns, aerisit, îngrăşat, plin de vegetaţie!“, ne spune specialistul. O viziune simplistă în zona peisagistică a oraşului nostru ar fi gazonul, pentru că s-ar crea impresia unui spaţiu verde mai mare într-o aglomerare urbană în continuă expansiune. Covoarele verzi ar lega astfel între ele toate componentele peisajului creat: volume şi forme vegetale, piese de apă, construcţii decorative şi utilitare şi altele. Covoarele de iarbă ar putea pune în valoare coloritul vegetaţiei lemnoase, care diferă de la sezon la sezon şi intensifică cromatica veselă a florilor.
 
Aerisirea şi îngrăşările sunt lucrări absolut necesare pentru a avea un gazon fără pete, unul uniform, ne spune specialistul Elena Bavaru. În practică, fiecare dintre noi, constănţenii, vedem acelaşi lucru. Spaţii verzi îngrijite deficitar, în apropierea unor sărbători ori după cum are stocul firma care se ocupă de acest serviciu.

„Măcar de atât să ţină cont autorităţile“

Zonele din jurul blocurilor erau, odată, ca la carte. Acum, sunt lăsate la voia sorţii.  Rareori mai vezi câte o grădină la parterul blocurilor care să-ţi atragă atenţia, îngrijită, cu flori de tot soiul şi cu verdeaţă. Cum ar trebui să fie toate spaţiile din jurul blocurilor? „Dacă se făceau toamna şi primăvara plantări, toată lumea planta. Fiecare avea câte o zonă de care se ocupa“, mai spune Elena Bavaru. „Când parcurile noastre au început să fie populate, cel mai mult s-au plantat plopi, platani, tei, castani“, ne explică specialistul.
 
Multe plante ori arbori s-ar mai fi putut fi aclimatiza între timp, însă Elena Bavaru a reuşit să aducă doar câteva specii, printre care şi cedrul. Iar o grădină botanică,  pentru care există planuri deja făcute şi de care autorităţile locale ştiu de mulţi ani, ar oferi posibilitatea de a aduce specii noi care să poată popula, în timp, spaţiile verzi ale Constanţei. Pare greu de crezut că unul dintre marile oraşe ale ţării nu deţine o astfel de grădină. Dar aceasta este realitatea. „Atunci când vrei să faci ceva pentru oraş, ar trebui chemaţi câţiva specialişti, care s-au pregătit în acest domeniu, pentru a-şi da cu părerea despre anumite lucruri. Măcar de atât să ţină cont autorităţile. Dacă întrebi, faci ceva pentru comunitatea ta, că poate eşti bine intenţionat. Eşti specialist atunci când te uiţi la o plantă şi ştii ce vrea. Când eşti specialist, ştii ce plante poţi aduce şi ce nu poţi aduce. Dacă aduci şi le omori, este pierdere de timp şi de bani“, mai spune Elena Bavaru.
Trebuie să respectăm toate legile şi normele, acesta este singurul drum pe care putem să-l urmăm pentru a putea salva verdele nostru, aerul curat pe care vrem să-l respirăm, spaţiul de care avem nevoie. Noi, copiii noştri şi generaţiile care vor urma.
 
Sursa: voceaconstantei.ro