Ziua Covrigului. Rolul important al Bisericii Catolice în istoria covrigului
Ziua Covrigului. Rolul important al Bisericii Catolice în istoria covrigului
26 Apr, 2021 18:16
ZIUA de Constanta
1996
Marime text
Ziua Covrigului estă celebrată în data de 26 aprilie.
Covrigul este foarte răspândit în Turcia, Grecia, Serbia, Bulgaria și alte părți ale Balcanilor, precum și în Orientul Mijlociu, conform Wikipedia. Originea covrigilor este una complicată, unii spun că provin din Germania, alții atribuie meritul călugărilor Italieni, însă totul a pornit în jurul anului 600.
Cel mai vechi covrig din lume a fost descoperit în Germania, în timpul unei excavări, în apropierea Dunării, la Regensburg. După cercetări s-a aflat că are „vârsta” de 250 de ani.
Atât mărimea, cât și elasticitatea, proprietatea de a fi crocant, sau sămânța cu care este presărat, variază în funcție de zona geografică. În gastronomia turcească, simitul este servit în mod tradițional lângă ceai, jeleu de fructe, gem sau brânză.
O alternativă poate fi servirea alături de un pahar de vin conform spuselor că, în România, Buzău, secolul 19, covrigii au fost introduși de vânzătorii greci care doreau să stimuleze consumul vinului. Aceștia s-au gândit că, pentru a-și atrage consumatorii și pentru a-i face să se bucure de savoarea fiecărei înghițituri de vin, să le ofere și covrigi calzi și aromați.
Biserica Catolică a jucat un rol important în istoria covrigului. În secolul al șaptelea, biserica avea reguli mult mai stricte în privința postului și abstinenței. Covrigii, preparați dintr-un amestec simplu de apă, făină și sare, erau alimentul ideal pentru perioada Postului Mare, atunci când toate tipurile de carne, lactatele și ouăle erau interzise.
Prima rețetă de covrigi, care s-a păstrat până astăzi, datează din 1607, figurând într-o carte intitulată „Tezaur de sănătate”. Ingredientele menționate sunt făina, ouă, unt, apă caldă.
În 2015, în cadrul Festivalului Medieval de la Sighișoara, România, a fost copt cel mai mare covrig din lume realizat într-un festival medieval, numit „Hrana Uriașilor”. A măsurat 20 de metri în diametru și o suprafață desfășurată de 64 metri liniari. La aluatul din care a fost preparat s-au folosit 100 kg de făină și 1 kg de drojdie.
Sursă foto: ZIUA de Constanța
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
Comentarii