Ziua Internațională a Presei Libere Cenzura și auto-cenzura, încurajate în România, anunță Reporteri Fără Frontiere

• ”Viziunea guvernului despre jurnalism și libertatea de exprimare încurajează cenzura și auto-cenzura. Mecanismele de finanțare media sunt, în multe cazuri, opace ori chiar corupte, iar politicile editoriale sunt subordonate intereselor patronilor, care adesea le folosesc ca instrumente ale propagandei”, anunță RSF legat de situația din România.

Astăzi, 20 aprilie 2021, se împlinesc 30 de ani de când este serbată Ziua Internațională a Presei Libere.

Ziua de 20 aprilie a fost stabilită în anul 1991, la inițiativa organizației Reporteri Fără Frontiere (RSF).

Potrivit datelor oficiale puse la dispoziție pe site-ul oficial al organizației, în anul 2021, până la acest moment, au fost uciși șase jurnaliști și patru asistenți media.

Conform sursei citate, doi dintre jurnaliști au fost uciși în Bangladesh și câte unul în Afganistan, Grecia, Liban și Somalia. Trei dintre asistenții media au fost uciși în Afganistan și unul în China.

La finele anului 2020, organizația Reporteri Fără Frontiere anunța că în anul ce tocmai se încheia și-au pierdut viața, în total, 50 de jurnaliști.

Mai facem preciarea că, în momentul de față, 20 aprilie 2021, peste 300 de jurnaliști sunt în închisori, cei mai mulți dintre aceștia în Arabia Saudită (32), pe locul doi al țărilor unde se află încarcerați jurnaliștii fiind Myanmar, cu 24 de persoane închise.

În ce privește Indexul Libertății Presei pentru anul 2021, potrivit RSF, România se situează pe locul 48 internațional, din cele 180 de state din clasament, cu un punctaj de 24,91, față de cele 6,72 de puncte cu care Finlanda s-a clasat pe primul loc. Pe locul 180 se află statul african Eritrea, cu 81,45 de puncte.


La rândul său, Statele Unite ale Americii se situează în același clasament aproape de România, pe locul 44 din 180, în ce privește libertatea presei.

Legat de situația din România, RSF arată:

”Viziunea guvernului despre jurnalism și libertatea de exprimare încurajează cenzura și auto-cenzura. Mecanismele de finanțare media sunt, în multe cazuri, opace ori chiar corupte, iar politicile editoriale sunt subordonate intereselor patronilor, care adesea le folosesc ca instrumente ale propagandei.

În același timp, patronatul media este ascuns publicului. Consiliul Național al Audiovizualului a încetat să mai pună la dispoziția publicului această informație pe motiv că aceasta contravine legislației privind protecția datelor.

În timpul crizei coronavirus, lipsa transparenței și comunicarea anevoioasă între autorități și presă au subminat accesul la informație și credibilitatea media. Guvernul și alte autorități centrale au amânat sau au blocat informațiile privind proviziile medicale și alte cheltuieli menite să fie făcute în legătură cu efectele pandemiei.

În timpul stării de urgență, guvernul a anunțat o politică controversată menită să interzică platformele online care promovau fake news (știri false) și teorii ale conspirației dar, în practică, aceasta a avut efectul de a le ridica prestigiul și de a le da acestora mai multă greutate.

Pentru a combate dezinformare și a susține sectorul media, guvernul a stabilit suma de 40 de milioane de euro pentru informare publică media și pentru campanii de creștere a gradului de conștientizare.

Dar inițiativa a fost criticată la scară largă din cauza unei lipse de transparențe și a criteriilor de calitate legate de alocarea fondurilor, ceea ce a dus la favorizarea unor anumite produse media cu o reputație de lacune etice și la încurajarea auto-cenzurii.”

Sursa info și foto: Reporteri Fără Frontiere - rsf.org