ZIUA LIVE. Magistratul Adrian Ionescu „Redistribuirea pe site-urile de socializare poate fi chiar obiectul unui proces în instanță“

• Invitatul nostru de astăzi la ZIUA LIVE este Magistratul Adrian Ionescu, judecător delegat la Biroul de Informare și Relații Publice din cadrul Judecătoriei Mangalia.
• ZIUA LIVE poate fi urmărită site-ul nostru ZIUAConstanta.ro și pe www.facebook.com/ziuaconstanta. 

Magistratul Adrian Ionescu, judecător delegat la Biroul de Informare și Relații Publice din cadrul Judecătoriei Mangalia, vorbește la ZIUA LIVE despre considerentele pe care magistrații le au în vedere când sunt confruntați cu astfel de cazuri, referitoare la reclama negativă pe platformele online.

Societatea tehnologică în care trăim ne îndeamnă să ne „trăim“ viața inclusiv în mediul online, împărtășind cu pritenii de pe rețelele de socializare virtuală totul, de la micile bucurii ale vieții și până la nemulțumirile de tot felul.
 
Logodna, nunta sau vestea că vom deveni părinți sunt acum informații prețioase pentru mediul virtual, informații ce strâng zeci sau sute de „Like-uri“ sau „inimioare“ pe platformele de socializare virtuală.
 
În egală măsură, însă, și nemulțumirile sau frustrările de tot felul sunt trăite intens în mediul online.
 
O vizită nereușită la medic, o vânzătoare nu prea amabilă, un agent bancar ce se răstește la clienți sau chiar atitudinea din parc a unor alte persoane – toate acestea se pot transforma în subiectul unei postări care, în primele trei cazuri enumerate, pot reprezenta o reclamă negativă în mediul online.
 
Postări ce încep cu sintagma „nu recomand ....“ riscă să fie citite și interpretate inclusiv de către persoana sau instituția criticate în postare, iar aceastea, la rândul lor, se pot adresa instanței, în cazul în care consideră că respectiva postare le afectează imaginea.
 
Astfel de cazuri au existat, atât în județul Constanța, cât și în restul țării și este important de știut ce poate risca, în justiție, autorul unei astfel de postări.
 
Magistratul va explica de ce aceste postări pot ajunge subiectul unui proces civil și care sunt considerentele pe care judecătorii le au în vedere când sunt confruntați cu astfel de cazuri.


Postările din mediul online și cum ne pot afecta acestea în instanță 

Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit că toate postările pe rețelele de socialziare sunt considerate ca fiind făcute în spațiul public. Rețelele oferă setări de confidențialitate sau de restrângere a caracterului public al acestor postări, utilizatorul putând să micșoreze sau să mărească grupul căruia i se adresează.

Există și grupuri private, și grupuri ascunse pe aceste rețele, care sunt considerate în principiu, ca fiind postări publice. Depinde de mărimea grupului și de natura postării.
 
Toate probleme legate pe postările pe rețelele de socializare, se intepretează, în principiu,  de la caz la caz. Evident, în funcție de natura postării, cât de publică fost ea, dacă s-a adresat unui public larg, sau unui grup restrâns., a menționat magistratul. 

O postare pe rețelele de socializare chiar scurtă, poate avea un efect foarte intens

Depinde de viralitatea postării: o postare pe rețelele de socializare chiar scurtă, poate avea un efect foarte intens, și mă refer la Twitter (care poate în România nu este atât de folosit). Fiecare caz în parte trebuie analizat în funcție de natura postării și de probele de la dosar.

Cel afectat de postare, reclamantul,  trebuie să arate în ce mod a fost afectat (prejudiciul adus). Se evaluează dacă este vorba despre o persoană publică față de care o postare poate să fie dăunătoare și să-l afecteze foarte mult, sau dacă persoana face parte din publicul larg, și nu este o persoană cunoscută, și probabil nu este afectată atăt de mult, dar poate să resimtă această afectare, la nivelul grupului de prieteni, de exemplu, a spus magistratul Adrian Ionescu, judecător delegat la Biroul de Informare și Relații Publice din cadrul Judecătoriei Mangalia.

Jignirile pe Facebook între vecini, subiectul unui proces civil

Jignirile pe Facebook între vecini, de exemplu, pot fi obiectul unui proces civil, la fel ca și jignirile în public.

Postarea pe un site sau pe un grup de socializare e mai publică chiar decât o discuție privată sau o decât o discuție care se întâmplă în public , dar la care asistă mult mai puține persoane. Postarea poate fi accesată de multe persoane, poate fi redistribuită, ulterior.

Aceasta redistribuire a fost chiar motivul de a se introduce o acțiune în instanță. Simplul like, un simplu emoji, nu caracterizează, nu indică intenția directă a redistribuitorului. O simplă redistribuire, sau un simplu like, nu reprezintă efectiv opinia persoanei respective, ci este un subiect, pentru el, de interes., a mai adăugat Adrian Ionescu.

Are un judecător sau un procuror voie să redistribuie părerile altora?

Au obligația de rezervă.  Posătrile lor, redistribuirile lor, nu trebuie să afecteze justitia, este o obligație profesională, care nu se aplică publicului larg. Publicul larg nu are asemenea obligații explicite. În orice postare/mesaj postat pe rețelele sociale, trebuie să ai o minină reflecție, să analizezi, să te gândești dacă ai face aceași afirmație și față în față cu acea persoană.

Fiecare trebuie să își asume poziția, indiferent că postează pe rețelele de socializare sau nu, fiecare trebuie să își asume poziția.,  a mai menționat Adrian Ionescu.

Interviul integral poate fi urmărit aici: