Ziua Mondială a Refugiatului. Activități în centrele Inspectoratului General pentru Imigrări

• Polițiștii de imigrări, cu sprijinul organizațiilor neguvernamentale, au organizat, în această săptămână, la nivelul centrelor regionale de proceduri și cazare a solicitanţilor de azil, sesiuni informative, activități recreative, minicompetiții sportive și alte activități, pentru a marca Ziua Mondială a Refugiatului.
• Conform datelor statistice, din anul 1991 și până în prezent, peste 38.000 de persoane au solicitat azil în România, 8000 dintre acestea au obținut o formă de protecție internațională.

Din anul 1991 și până în prezent, peste 38.000 de persoane au solicitat azil în România, 8000 dintre acestea au obținut o formă de protecție internațională. De asemenea, în evidențele instituției sunt înregistrate peste 3600 de persoane beneficiare a unei forme de protecție care au un drept de ședere pe teritoriul țării noastre. Cei mai mulți sunt din Siria, Irak și Afganistan.
 
An de an, la 20 iunie, Ziua Mondială a Refugiatului celebrează curajul şi rezistenţa a milioane de persoane, forţate să-şi abandoneze casele din cauza conflictelor şi abuzurilor asupra drepturilor omului. Unii dintre aceștia, femei, bărbaţi, copii, mame şi taţi, ajung și în țara noastră în căutare unui  loc care să le ofere protecție și în care să-și reclădească o nouă viața.

Marcarea acestei zile reprezintă, totodată, un moment de reflecție asupra provocărilor și eforturilor derulate de toți actorii implicați în vederea identificării unor soluții durabile la problemele refugiaților. Chiar și în această perioadă dificilă prin care trece omenirea, ca urmare a pandemiei de coronavirus, accesul și derularea procedurii de azil nu au fost suspendate, iar intrarea pe teritoriul țării noastre a persoanelor în căutare de protecție internațională a fost permisă.
 
Anul acesta, pentru a marca Ziua Mondială a Refugiatului, în România, Inspectoratul General pentru Imigrări organizează, pentru comunitatea de refugiați din centrele aflate în administrare, o serie de activităţi menite să promoveze cunoaşterea şi respectarea diversităţii culturale, etnice, lingvistice, sociale, precum şi a valorilor democratice.
 
Astfel, la nivelul centrelor regionale de proceduri și cazare a solicitanţilor de azil, în această săptămână, sunt organizate sesiuni informative privind semnificația zilei de 20 iunie, activități recreative, minicompetiţii sportive, proiecții de film și muzică tradițională, toate acestea cu respectarea măsurilor de protecție și sănătate publică.
 
De asemenea, refugiații din centrul Rădăuți vor vizita Grădina Zoologică din localitate și se vor întâlni la un picnic intercultural, iar la Giurgiu vor fi împărtășite povești de viață ale refugiaților și suportul acordat care i-a ajutat să reînceapă o nouă viață. Nu va lipsi nici tortul aniversar, o tradiție  a ofițerilor de integrare pentru refugiații cazați la centrul Maramureș.
 
La Galați, organizați în echipe pe țări de origine și reprezentați de steagul național, pe care singuri l-au confecționat în atelierul de creație, străinii se vor întrece într-o compeție gastronomică de pregătit și ornat a tortului aniversal, cel mai aspectuos fiind premiat. Cei mai mici vor desena pe astfaltul din curtea centrului și vor înălța baloane colorate pe care își vor scrie dorințele.
 
La centrul Timișoara, sunt organizate activități recreative și jocuri de rol în scopul susținerii și promovării cauzei refugiaților.

 
Inspectoratul General pentru Imigrări, alături de organizațiile internaționale și neguvernamentale, desfășoară în permanență acțiuni relevante care vizează implementarea politicilor în domeniul azilului și integrării cetățenilor străini, pe de-o parte, iar, pe de altă parte, pentru înlăturarea stereotipurilor, a sentimentului general de temere și respingere a acestor cetățeni în rândul populației
 
Aderând în anul 1991 la Convenţia ONU privind statutul refugiaţilor, România și-a asumat obligaţia de a proteja persoanele care au decis să caute protecție internațională în ţara noastră.
 
Pe parcursul anilor a fost adoptat cadrul legal în conformitate cu standardele internaționale și cele europene în domeniul protecției drepturilor omului, au fost elaborate proceduri de lucru necesare și permanent s-a urmărit dezvoltarea cadrului instituțional și preluarea celor mai bune practici în acest domeniu.  De asemenea, România și-a manifestat solidaritatea cu eforturile europene de gestionare a migrației prin participarea activă la procesul de relocare a migranților din state europene și terțe.
 
Conform datelor statistice, din anul 1991 și până în prezent, peste 38.000 de persoane au solicitat azil în România, 8000 dintre acestea au obținut o formă de protecție internațională. La mijlocul lunii iunie 2020, în evidențele instituției erau înregistrate peste 3600 de persoane beneficiare a unei forme de protecție care aveau un drept de ședere pe teritoriul României. Cei mai mulți sunt din Siria, Irak și Afganistan.
 

Începând cu 4 decembrie 2000, prin Rezoluţia 55/76, Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite a decis să onoreze destinele a milioane de oameni care, forţaţi de conflicte violente sau diverse forme de persecuţie, îşi părăsesc locul natal pentru a urma drumul refugiului.
 
În complexitatea fenomenului migraţiei există o distincţie clară între migrant şi refugiat. Migrantul alege să plece din ţara de origine, temporar sau definitiv, din motive de ordin economic, familial, social sau cultural, iar refugiatul este forţat să-şi părăsească ţara natală, de cele mai multe ori, din cauza unor stări conflictuale. De altfel, în cazul refugiaţilor, statele au obligaţia să le ofere protecţie împotriva returnării în ţara de origine, acces efectiv şi neîngrădit la procedura de azil, precum şi o serie de forme de asistenţă (materială, medicală, socială).
 
Garantarea acestor drepturi derivă din Convenţia de la Geneva din 1951 şi Protocolul de la New York din 1967, instrumente internaţionale pe care România le-a ratificat în anul 1991. După această dată, ţara noastră a început construirea treptată a unui sistem naţional de azil, în concordanţă cu obligaţiile asumate la nivelul comunităţii internaţionale și, totodată, ne-am exprimat solidaritatea față de statele care se confruntă cu aflux de migranți, contribuind la eforturile internaționale de relocare a acestora.