Ziua mondială a spălatului pe mâini, rețeta sănătății noastre

• Prima Zi Mondială a Spălatului pe Mâini a avut loc în 2008.
• "Părintele" igienei este considerat medicul maghiar Ignaz Semmelweis, care lucra la Spitalul General din Viena.

 
Ziua de 15 octombrie marcheaza la nivel mondial ziua dedicată creșterii gradului de conștientizare și înțelegere asupra imporțantei spălatului pe mâini cu apă și săpun ca metodă simplă și eficientă prin care sunt prevenite boli și sunt salvate vieți.
 
Această zi este mai importantă ca oricând în acest an, dată fiind pandemia de coronavirus și situația complicată prin care trecem cu toții, la nivel global.
 
Prima Zi Mondială a Spălatului pe Mâini a avut loc în 2008, când peste 120 de milioane de copii din peste 70 de țări s-au spălat pe mâini la unison cu apă și săpun. De la acea dată, liderii internaționali și comunitățile s-au folosit de această zi pentru a duce în discuție spălatul pe mâini și simplitatea acestui gest cu repercusiuni importante asupra sănatății. Din 2008, Ziua Mondiala a Spălatului pe Mâini a continuat să crească, fiind in prezent sustinută de instituții guvernamentale, școli, organizații internationale, membrii ai societății civile, ONG-uri, companii private și persoane fizice.
 
Spălatul pe mâini cu apă și săpun a fost considerat de mult timp o măsură de igienă personală, dar a ținut mai mult de obiceiurile culturale și religioase.

Legătura dintre spălatul pe mâini și răspândirea bolilor infecțioase a fost stabilită destul de târziu, abia în 1846, conform GlobalHandWashing.org.

"Părintele" igienei este considerat medicul maghiar Ignaz Semmelweis, care lucra la Spitalul General din Viena.

Astfel, în 1846, el a constatat că femeile care nășteau într-o instituție medicală, asistate de studenții la medicină din respectivul spital, aveau mai multe riscuri de deces comparativ cu femeile care aduceau copiii pe lume într-o altă secție a spitalului, ce era administrată de moașe.


Doctorul maghiar a făcut astfel mai multe cercetări și a observat că studenții și medicii mergeau adesea în maternitate dupa ce efectuau o autopsie. El a tras astfel concluzia că "particulele cadavrice" rezultate din acele autopsii erau aduse în maternitate.

Pe de altă parte, moașele nu efectuau autopsii și nu erau expuse, motiv pentru care șansele de deces ale mămicilor erau mult mai mici.

Din acel moment, Semmelweis a hotărât ca toți doctorii din Spitalul General din Viena sa se spele pe mâini și să își dezinfecteze mâinile cu o soluție cu clor. Imediat, rata de deces a scăzut considerabil.

Chiar și așa, multi medici s-au împotrivit în acele vremuri, coonsiderând că Semmelweis dă vina pe ei pentru decese. Mai mult, în acei ani, cumva se credea că apa avea un potențial de îmbolnăvire. Din acest motiv, ei considerau că aerul urât mirositor sau spiritele rele ar fi de vină pentru numeroasele decese din maternități.

Totuși, Semmelweis a continuat să creadă în spălatul pe mâini și a promovat ideea și la întâlnirile pe care le avea cu doctori din alte spitale din Europa.


În cele din urmă, Centrul pentru Controlul si Prevenirea Bolilor din SUA a stabilit abia în 1980 că spălatul pe mâini este o modalitate importantă de a preveni răspândirea infecțiilor.
 
Citește și:
 
Coronavirus Constanța Aproape 290 de cazuri de infectare în rândul personalului medical
 
Klaus Iohannis ”Fac un nou apel către cetățeni - prudență și respectarea regulilor!”. Anunț despre starea de alertă