Aleşii constănţeni aşteaptă decizia Justiţiei şi cer armonizarea legilor Înalta Curte judecă, astăzi, dosarul de incompatibilitate al lui Klaus Iohannis

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) deschide, astăzi, din nou, dosarul de incompatibilitate al preşedintelui României, Klaus Iohannis. Termenul de astăzi a fost stabilit după ce instanţa supremă a decis, pe 14 ianuarie, amânarea pronunţării hotărârii privind contestaţia formulată de Agenţia Naţională de Integritate (ANI), ca urmare a dispunerii anulării deciziei ANI de către Curtea de Apel Alba Iulia.

Reprezentantul Agenţiei Naţionale de Integritate a cerut instanţei admiterea contestaţiei ANI, invocând decizia recentă a Curţii Constituţionale, prin care s-a stabilit că articolul din Legea 161/3003, în baza căruia au fost declaraţi incompatibili mai mulţi aleşi locali, este constituţional, precizând că motivarea hotărârii nu a fost deocamdată redactată, astfel că nu se ştiu argumentele care au stat la baza hotărârii.

Avocaţii preşedintelui Klaus Iohannis au solicitat respingerea contestaţiei ANI, motivând că aceasta este „vădit neîntemeiată“. Instanţa supremă decide, astăzi, definitiv dacă preşedintele Klaus Iohannis a fost sau nu în incompatibilitate în perioada în care a deţinut funcţia de primar al municipiului Sibiu.
 
Amintim că, pe 24 aprilie 2013, Agenţia Naţională de Integritate anunţa că Iohannis, pe atunci primarul Sibiului, se afla în stare de incompatibilitate, îndeplinind concomitent cu exercitarea mandatului de primar şi calitatea de reprezentant al municipiului în Adunarea Generală a Acţionarilor SC Apă Canal SA Sibiu, fapt ce contravine prevederilor legale. „Funcţia de primar şi viceprimar (...), preşedinte şi vicepreşedinte al consiliului judeţean este incompatibilă cu (...) funcţia de reprezentant al unităţii administrativ-teritoriale în adunările generale ale societăţilor comerciale de interes local sau de reprezentant al statului în adunarea generală a unei societăţi comerciale de interes naţional“, prevede articolul 87 alineatul 1, litera f) din Legea 161/2003 în baza căruia inspectorii de integritate au constatat că actualul preşedinte este în stare de incompatibilitate.

 Cum a rostogolit Nicuşor Constantinescu tăvălugul ANI

Amintim cum, la Constanţa, „tăvălugul“ primarilor declaraţi incompatibili de către ANI a fost „împins“ de preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa, Nicuşor Constantinescu. El a fost cel care a înştiinţat Agenţia Naţională de Integritate cu privire la faptul că şase primari din judeţul Constanţa, toţi membri PDL, se află în stare de incompatibilitate „determinată de cumularea calităţii de primari cu cea de reprezentanţi ai autorităţilor publice locale în SC RAJA SA Constanţa“. Mai precis, prin demersul făcut de preşedintele CJC, au avut de suferit şase primari liberali. Este vorba despre Florin Mitroi (Valu lui Traian), Vasile Delicoti (Poarta Albă), Traian Cristea (Costineşti), Nicolae Anghel (Castelu), Mugur Mitrana (23 August) şi Gheorghe Moldovan (Albeşti). Culmea este că preşedintele CJC a făcut această sesizare la finele anului 2011 deşi atât el, cât şi mai mulţi primari PSD se aflau în aceeaşi situaţie. Aşa se face că, în aprilie 2013, actul se întoarce împotriva sa ca un efect de bumerang: preşedintele CJC, social-democratul Nicuşor Constantinescu, şi o serie de primari PSD ajung să fie declaraţi incompatibili, în urma altei sesizări înaintate de primarul comunei Castelu, Nicolae Anghel, tocmai unul dintre primarii „pârâţi“ anterior de Constantinescu Agenţiei Naţionale de Integritate.

 Tudor Nădrag - „Este o bătaie de joc perpetuă din cauza parlamentarilor noştri, pe care îi condamn de laşitate“

 Primarul oraşului Hârşova, Tudor Nădrag, îşi pune speranţele ca această situaţie a incompatibilităţii să fie rezolvată cât mai repede. „Dacă nu primarul reprezintă interesele oamenilor care l-au ales, atunci să trimitem orice simplu cetăţean de pe stradă. Sau să trimitem şoferul şi femeia de serviciu. Asta este, poate, soluţia pe care vor să o adoptăm. Este o bătaie de joc perpetuă, ne lovim de aceeaşi chestiune aberantă. Iar asta din cauza parlamentarilor noştri, pe care îi condamn de laşitate pentru că n-au fost în stare să armonizeze Legea 215 a administraţiei publice locale cu Legea ANI. Aceasta este problema care trebuie rezolvată urgent. Nu neapărat pentru noi, cei declaraţi, acum, incompatibili, dar trebuie să lăsăm pentru cei care ne vor urma o lege limpede şi clară, nu încâlcită şi interpretabilă cum este acum“, a declarat edilul-şef al oraşului Hârşova, Tudor Nădrag. „În plus, se mai iveşte încă o problemă legată de procesul preşedintelui Iohannis; dacă se va da un verdict favorabil, va fi pe toată durata mandatului său contestat de opoziţie, iar dacă nu i se va da un verdict favorabil, din nou va fi contestat pentru faptul că nici măcar el nu a putut remedia această situaţie încâlcită. Bunele maniere arătate acum, la început, nu vor mai fi valabile, pentru că aşa este în politica noastră balcanică“, a adăugat primarul oraşului Hârşova, Tudor Nădrag, cel care, în urmă cu câteva luni i-a desemnat pe şoferul primăriei şi pe femeia de serviciu pentru a reprezenta oraşul în AGA la SC RAJA SA.
 
„Nu sunt în măsură să emit judecăţi de valoare cu privire la ce va decide instanţa în privinţa procesului de incompatibilitate al preşedintelui Klaus Iohannis. Tot ceea ce pot să sper că se va întâmpla după acest proces este ca legile care au condus la constatarea acestei stări de incompatibilitate a aleşilor locali, care nu au făcut decât să reprezinte interesele comunităţii ce i-a ales în Adunarea Generală a unei societăţi de interes public - fie că se numeşte RAJA, fie că se numeşte altfel -, să fie armonizate. Altfel, vom continua să trăim în acest paradox în care ne aflăm, iar noi, cei aleşi, să nu ne putem face treaba în interesul celor cărora ne-au votat, ne-au învestit cu încrederea lor“, a declarat primarul comunei Corbu, Marian Gălbinaşu. „În fond, nu contează dacă 10, 50 sau 500 de primari nu vor mai putea candida după finalizarea mandatelor actuale, dar cei care vor veni după noi trebuie să ştie exact care le sunt limitele“, a explicat gospodarul-şef.

 Dumitru Chiru - „Nu m-am născut primar şi nu o să mor primar“

Întrebat cum aşteaptă decizia judecătorilor cu privire la situaţia de incompatibilitate a preşedintelui Klaus Iohannis, primarul comunei Tuzla, Constantin Micu, a declarat: „Nici nu mai vreau sa discut aşa ceva. Sunt deja sătul de acest subiect al incompatibilităţilor. Ce-o fi o fi“. Amintim că primarul comunei Tuzla este legat într-un fel mai special de preşedintele ales al României, în sensul că el a fost cel care a sesizat Curtea Constituţională cu privire la articolul în baza căruia ANI a declarat incompatibili mai mulţi aleşi locali, printre care şi Klaus Iohannis. Curtea Constituţională a decis însă, luna trecută, că articolul respectiv este constituţional.

La rândul său, primarul comunei Albeşti, Gheorghe Moldovan, unul dintre primarii „pârâţi“ de şeful CJC cu privire la faptul că este incompatibil a declarat că aşteaptă cu interes ca Justiţia să se pronunţe în acest caz. „Sper la o decizie dreaptă a Înaltei Curţi. Mai ales pentru că Justiţia de la Constanţa este... un caz mai special în privinţa acestei speţe a incompatibilităţilor aleşilor locali. Curtea de Apel Alba a emis o hotărâre distinctă faţă de cea emisă de instituţia omoloagă de la Constanţa, deşi cazurile erau identice. Oare nu trebuie să ne punem nişte semne de întrebare?“, a afirmat primarul Gheorghe Moldovan, care, de asemenea, a adus în discuţie şi problema armonizării legilor în acest context.

 
Declarat, de asemenea, incompatibil de către ANI, primarul comunei Lumina, Dumitru Chiru, a spus: „Oricum ar fi privit, articolul din Legea ANI care prevede că funcţia de primar sau viceprimar este incompatibilă cu funcţia de reprezentant al unităţii administrativ-teritoriale în adunările generale ale societăţilor comerciale de interes public, este nedrept. Însă ceea ce va decide instanţa, asta vom respecta şi noi. Mie, personal, mi-e indiferent dacă sunt incompatibil sau nu. Nu m-am născut primar şi nu o să mor primar“, a afirmat gospodarul-şef al comunei Lumina, Dumitru Chiru.

 Fochistul, electricianul sau şoferul, reprezentanţii comunelor în AGA

„Nu putem să ne facem prea mari speranţe nici de această dată. Până când nu se va stabili dacă noi, cei care suntem aleşi, să ne reprezentăm comunităţile, putem să ne facem datoria neîngrădit. Altfel, în situaţia dată, suntem nevoiţi să discutăm cu electricianul, cu fochistul, cu casierul sau cu şoferul, pe care să îl însărcinăm şi cu datoria de a decide chestiuni vitale pentru comunitate în cadrul adunărilor generale ale societăţilor de interes public. Pentru că nici primarul, nici viceprimarul şi niciun alt funcţionar public nu poate fi reprezentantul de drept al comunităţii locale pe care o reprezintă. Este o situaţie paradoxală“, este de părere primarul comunei Topraisar, Traian Dragomir.

 „Instanţa trebuie să decidă pentru fiecare în parte. Însă aleşii locali declaraţi incompatibili n-au făcut nimic rău, n-au avut foloase materiale. Doar şi-au reprezentat comunităţile în adunări generale ale unor societăţi de interes local, nefiind însă remuneraţi. Nu au beneficiat de nicio cafea, de niciun pahar cu apă sau de vreun leu“, a spus şi primarul comunei Nicolae Bălcescu, Viorel Bălan, cu privire la situaţia incompatibilităţii aleşilor locali în care se află, cel puţin până astăzi, şi preşedintele Klaus Iohannis.

 Jumătate din judeţul Constanţa, direct interesată de soluţia ÎCCJ

Decizia emisă în cazul lui Klaus Iohannis este aşteptată cu interes şi la Constanţa, unde cei mai mulţi aleşi locali au fost „pârâţi“ că fac parte din AGA la o altă societate de interes public - SC RAJA SA - şi au fost declaraţi incompatibili de către ANI. Făcând o trecere în revistă a celor care, începând din 2012, Agenţia Naţională de Integritate i-a declarat incompatibili, constatăm că aproximativ jumătate dintre localităţile judeţului riscă să rămână, mai devreme sau mai târziu, fără primar. Este vorba despre Nicolae Iustin Udrea, primarul comunei Limanu (PNL), Marian Gălbinaşu, primarul comunei Corbu (PNL), Dan Marian, primarul comunei Deleni (PSD), Adrian Stan, primarul oraşului Techirghiol (PNL), Nicolae Matei, primarul oraşului Năvodari (PSD), Ion Nicolin, primarul oraşului Negru Vodă (PSD), Dumitru Chiru, primarul comunei Lumina (PSD), Nicolae Stan, fostul primar al comunei Pecineaga (PSD), Florin Onescu şi Ioan Burcea, primarul, respectiv viceprimarul din comuna Lipniţa (PSD). Din această categorie fac parte şi Mariana Gâju, primarul comunei Cumpăna (PSD), Cristian Cîrjaliu, primarul comunei Agigea (PSD), Mugur Mitrana, primarul localităţii 23 August (PNL), Florin Mitroi, primarul comunei Valu lui Traian (PNL), Titu Neague, primarul comunei Bărăganu (PSD), Gheorghe Manta, primarul comunei Chirnogeni (PSD), Ioan Suciu, fostul primar din Ciobanu (PSD), Gheorghe Moldovan, primarul localităţii Albeşti (PNL), Traian Cristea, primarul din Costineşti (PNL), Tudorel Nădrag, primarul oraşului Hârşova (PSD), Ovidiu Brăiloiu, primarul oraşului Eforie (PSD), dar şi Viorel Bălan, primarul comunei Nicolae Bălcescu (PNL), Nicolae Anghel, primarul comunei Castelu (fost membru PDL, actual independent), Constantin Radu, primarul din Amzacea (PSD), Cristian Telehoi, primarul comunei Cobadin (PSD), Traian Dragomir, primarul localităţii Ciocârlia, Lucian Chitic, şeful administraţiei publice locale din Tortoman (PSD), Gelu Iordache, fostul primar din Băneasa, Valer Iosif Mureşan, fostul primar din Mihail Kogălniceanu şi, desigur, Constantin Micu, primarul comunei Tuzla (PSD). Nu doar primarii din judeţ aşteaptă decizia instanţei, ci şi Cristinel Dragomir, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Constanţa, şi Decebal Făgădău, viceprimarul municipiului Constanţa. În funcţie de ceea ce decide instanţa supremă cu privire la situaţia lui Klaus Iohannis, cel mai probabil, soluţia va fi aceeaşi şi în cazul lor.