Au fost semnate contracte importante pentru revitalizarea obiectivelor culturale din judeţul Constanţa - Muzeul de Istorie şi Arheologie şi Mormântul Hypogeu

Două contracte de finanţare extrem de importante pentru revitalizarea culturii constănţene au fost semnate ieri la Constanţa de vicepremierul Paul Stănescu şi de preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa, Marius Horia Ţuţuianu.
 
Contractele de finanţare vizează proiectele privind reabilitarea clădirii Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa şi salvarea şi punerea în valoare a Mormântului pictat Hypogeu.
 
Contractul de finanţare pentru reabilitarea MINAC are o valoare 4,3 milioane de euro, cu o implementare de 46 de luni şi o contribuţie a Consiliului Judeţean Constanţa de 501.151 de lei, iar cel pentru salvarea şi punerea în valoare a Mormântului pictat Hypogeu - 1,4 milioane de euro, durata de implementare fiind de 34 de luni, iar contribuţia Consiliului Judeţean - 1,2 milioane de lei.
 

Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie intră în reabilitare

 
Proiectul de reabilitare a Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa va cuprinde restaurarea, consolidarea, protecţia şi conservarea monumentului istoric. În cadrul acestuia se vor realiza: lucrări de arhitectură exterioară la faţade şi acoperiş, revitalizarea zidăriilor de piatră şi cărămidă, a bolţilor cu degradări, restaurări interioare la spaţiile boltite şi la componentele artistice ale sălilor şi frescei din aula „Adrian Rădulescu“, lucrări de instalaţii, dotări interioare şi dotări pentru expunerea şi protecţia patrimoniului cultural mobil şi imobil.
 

Scurt istoric al clădirii MINAC

 
Clădirea în care se află astăzi Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa este un monument istoric impunător ce domină Piaţa Ovidiu din Constanţa. Clădirea a fost proiectată ca Palat Comunal de arhitectul Victor Ştefănescu şi a fost construită, sub îndrumarea sa, în perioada 1912 - 1921. Este o clădire deosebită din punct de vedere arhitectonic, construită în stil neoromânesc.
 
Piatra de fundaţie a fost aşezată în ziua de 22 mai 1912 de Principele Ferdinand, moştenitorul tronului României, care a semnat actul comemorativ alături de: Episcopul Nifon, Constantin Pariano, Primarul Titus Cănănău şi alţi consilieri. Proiectul prevedea o fundaţie de 3-4 m adâncime, însă stratul de pământ solid a apărut la adâncimea de 17 m, astfel că fundaţia are acum 17 m. Costurile ridicate ale construcţiei au dus la oprirea lucrărilor în anul 1913; în anul 1914, acestea au fost reluate, iar la începutul Primului Război Mondial lucrările au fost din nou oprite.
 
După sfârşitul războiului, lucrările au fost din nou reluate, iar în ziua de 17 iulie 1921 a avut loc inaugurarea Palatului Comunal. Sala mare de la etajul I a fost pictată în perioada 1966 - 1968 de pictorii Niculina Dona Delavrancea şi Gheorghe Popescu. În ziua de 25 decembrie 1977, clădirea a fost inaugurată ca sediu al Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa.
 
În prezent, Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa este cel mai mare şi mai important muzeu din Dobrogea, cu un patrimoniu ce numără peste 400.000 de bunuri culturale, datate din preistorie până în secolul al XX-lea.

 

După 30 de ani de la descoperire, Mormântul Pictat va fi pus în valoare

 
Proiectul „Salvarea şi punerea în valoare a Mormântului Pictat Hypogeu“ vizează conservarea, restaurarea şi protejarea cavoului Hypogeu prin reconstituirea picturii murale din interiorul mormântului, refacerea arhitecturii şi realizarea unei structuri de protecţie prin asigurarea unui climat care să permită conservarea; realizarea unei construcţii anexe formate din punct de informare şi corp anexă care să găzduiască instrumentele de prezentare şi interpretare ale monumentului şi care să asigure toate utilităţile administrative necesare, amenajarea peisagistică şi asigurarea dotărilor pentru expunerea, protecţia şi punerea în valoare a monumentului.
 

Despre Mormântul Pictat de tip Hypogeu

 
A fost descoperit în ziua de 25 februarie 1988, cu prilejul unor lucrări edilitare realizate în perimetrul necropolei tomitane. Intrarea în mormânt este prevăzută cu dromos (culoar de acces), iar dimensiunile camerei funerare sunt: 2,80 X 2,30 X 2,05. Tencuiala din interiorul mormântului a fost acoperită de reprezentări antropomorfe, zoomorfe şi fitomorfe. Pe peretele nordic este pictat un banchet funerar la care participă cinci persoane, iar doi servitori toarnă vin celor aşezaţi la masă; pe masă se află un platou cu peşte şi coşuleţe de pâine.
 
Pe peretele vestic este pictat un iepure mâncând struguri şi patru potârnichi alături de o cupă, iar pe peretele estic sunt două păsări care ciugulesc dintr-un coş. Pe peretele sudic, deasupra intrării în cavou, sunt pictaţi patru porumbei şi motive vegetale. Toate aceste reprezentări cuprind numeroase simboluri creştine, fapt ce demonstrează că cei înhumaţi au fost creştini.
 
În mormânt au fost descoperite patru schelete în poziţie întinsă, cu capul spre vest, un schelet adunat în stânga intrării şi un schelet de copil depus într-o amforă, în dreapta intrării. Ca obiecte funerare, au fost descoperite: mărgele, brăţări şi un unguentariu.
 

Mormântul a fost construit în prima parte a secolului al IV-lea p.Chr. şi a fost utilizat pentru înhumări succesive până la începutul secolului al V-lea.
 
„Este o zi importantă pentru viaţa culturală a judeţului nostru. La numai o săptămână de când am semnat contractul de finanţare pentru restaurarea, conservarea, amenajarea si punerea în valoare a Edificiului Roman cu Mozaic, am semnat o noua finanţare de peste 5,7 milioane de euro pentru încă două monumente reprezentative ale judeţului nostru. Mulţumesc tuturor celor care s-au implicat pentru ca aceste proiecte să se realizeze şi mă bucur să ştiu ca în timpul mandatului meu am reuşit o asemenea performanţă. În maximum patru ani, judeţul Constanta va avea patru monumente reabilitate şi modernizate la standarde internaţionale, fapt ce va impulsiona şi turismul în Dobrogea“, a declarat preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa, Marius Horia Ţuţuianu.
 
În următoarea perioadă, urmează să fie semnat şi contractul de finanţare pentru restaurarea Cetăţii Carsium. Menţionăm că la sfârşitul lunii mai a fost semnat şi contractul de reabilitare şi restaurare a Edificiului Roman cu Mozaic, un proiect în valoare de 3 milioane de euro, fonduri europene nerambursabile.