Barometru urban. Calitatea vieții în Constanța este în medie de nota 7

• Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației și Banca Mondială au realizat Barometrul urban, cu tema “calitatea vieții în orașele din România”
• Au fost analizate mai multe aspecte, de la percepția asupra calității aerului, infrastructură și facilități urbane, spații verzi, parcuri și grădini, nivelul zgomotului, curățenie sau siguranță. Locurile de muncă, calitatea locuirii sau condițiile de petrecere a timpului liber au fost alte teme care au stat la baza unei ierarhizări urbane
• Sondajul a fost modelat după Eurobarometrul Flash, care se aplică periodic unor orașe selectate din Uniunea Europeană
• La nivelul fiecărei localități au fost selectați, în funcție de categoria de dimensiune a localității, între 250 și 500 de respondenți

 

 
Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației și Banca Mondială au realizat Barometrul urban, dat publicității în octombrie 2020, cu tema “calitatea vieții în orașele din România”.
Au fost analizate mai multe aspecte, de la percepția asupra calității aerului, infrastructură și facilități urbane, spații verzi, parcuri și grădini, nivelul zgomotului, curățenie sau siguranță. Locurile de muncă, calitatea locuirii sau condițiile de petrecere a timpului liber au fost alte teme care au stat la baza unei ierarhizări urbane pe care o prezentăm mai jos.
Barometrul poate fi studiat în secțiunea „documente”.
Analiza s-a realizat pe datele colectate în perioada 1 iulie – 15 august 2020 , când a fost elaborat un sondaj cuprinzător privind calitatea vieții
în 41 de localități urbane din România.
Sondajul a fost modelat după Eurobarometrul Flash, care se aplică periodic unor orașe selectate din Uniunea Europeană.
Pentru Politica Urbană, a fost adoptată Metoda Eurobarometrului Flash, care a fost extinsă și aplicată la un număr total de 41 de orașe reprezentative din România.
Acest document include o listă a celor 41 orașe și rezultatul final al chestionarului.
Sondajul de opinie a avut un număr de 13.380 respondenți, din tot atâtea gospodării.
Numărul total al persoanelor din gospodăriile intervievate a fost de 32.978 indivizi cu vârste de peste 15 ani.
Sondajul este reprezentativ la nivel național pentru mediul urban, cu o marjă de eroare statistică
de +/-1% pentru un interval de încredere de 99%. Colectarea datelor s-a realizat în sistem mixt:

telefonic și față în față.
La nivelul fiecărei localități au fost selectați, în funcție de categoria de dimensiune a localității, între 250 și 500 de respondenți. Selecția s-a realizat pe baza cotelor determinate de ponderea populației pe categorii de vârstă și gen, în conformitate cu prognozele demografice calculate de Institutul Național de Statistică pentru 1 ianuarie 2020. La nivelul unei gospodării a fost selectat un singur respondent.

Satisfacția locuitorii urbane

Peste 80% din populația din mediul urban este mulțumită de orașul în care trăiește. Nivelul cel mai ridicat de satisfacție generală față de orașul în care locuiește este înregistrat în centrele urbane din Regiunea Centru (87%), iar cel mai scăzut în orașele din Sud-Muntenia (74%).
Satisfacția față de locuirea în urban tinde să crească odată cu dimensiunea urbană, cu vârsta și cu veniturile individuale.
În 9 orașe nivelul de satisfacție depășește 90%: Cluj-Napoca (97%), Oradea (96%), Alba Iulia (95%),
Brașov, Drobeta Turnu Severin (94%), Timișoara, Sighișoara (92%), Slatina și Iași (90%).
 

Satisfacția funcție de infrastructură și facilități

Infrastructura educațională și de siguranță publică și disponibilitatea magazinelor sunt aspectele
care înregistrează nivelurile cele mai ridicate de satisfacție în mediul urban. Pe ultimele locuri, în

ierarhia aprecierii facilităților și infrastructurii urbane se situează serviciile de sănătate și starea
străzilor (52% mulțumire), urmate de activitatea administrației publice în domeniul urbanismului
(51% mulțumire).
 

Transportul urban

Transportul urban se realizează prioritar (44%) cu autoturismul.
Utilizarea autoturismului tinde să crească odată cu creșterea dimensiunii urbane, a veniturilor
respondentului și a nivelului acestuia de educație. În majoritatea localităților, gradul de utilizare a transportului public se poziționează sub nivelul de apreciere a calității acestuia.
Regional, se remarcă o tendință mai ridicată de utilizare a autoturismului în Regiunea Nord-Vest (55%) și o tendință semnificativ mai scăzută de utilizare a transportului în comun în regiunea Sud-Vest Oltenia (11%).
Opt orașe înregistrează valori de satisfacție de peste 70%, în trei dintre acestea mulțumirea depășind 80% din totalul populației: Cluj-Napoca (88%), Oradea (82%) și Brașov (81%). Patru
centre urbane înregistrează valori de satisfacție sub 20%: două municipii, Moreni (14%) și Băilești
(14%), și două orașe, ambele stațiuni, Băile Herculane (17%) și Tășnad (14%).

Serviciile de sănătate

Puțin peste jumătate din populația urbană (52%) se declară mulțumită de serviciile de sănătate
oferite la nivel local.
În șase din orașele selectate în eșantion au fost înregistrate niveluri de satisfacție peste 60%: Iași (70%), Drobeta-Turnu Severin (67%), Oradea (67%), Alba Iulia (66%), Cluj-Napoca (66%), Târgu Secuiesc (64%) și Slatina (61%).
La capătul celălalt al distribuției, tot șase localități înregistrează
un nivel de satisfacție sub 40%, dintre care se remarcă localitatea Băile Herculane cu grad de mulțumire de doar 18%. Tg. Jiu (41%) și Piatra Neamț (37%) sunt reședințele de județ la nivelul cărora se înregistrează cele mai scăzute grade de mulțumire.
 

Facilități sportive

56% din totalul populației urbane este mulțumită de facilitățile sportive din localitate. Nivelul de
mulțumire față de facilitățile sportive este semnificativ mai ridicat în orașele cu peste 50.000 de locuitori (medie 62%) prin comparație cu cele sub acest prag demografic (medie 46%). NordVest este regiunea care înregistrează nivelul cel mai ridicat de satisfacție (64%), iar Sud-Muntenia
regiunea cu nivel cel mai scăzut (48%).
În șase orașe nivelul de mulțumire depășește 70%, Cluj-Napoca (83%), Oradea (79%) și DrobetaTurnu Severin (74%) situându-se pe primele poziții.
În șapte localități se înregistrează niveluri de satisfacție sub 40%, în trei dinte acestea ponderea fiind sub 30%: Simeria (28%), Băile Herculane
(25%), Buhuși (18%).

Facilități cultural

63% din totalul populației urbane se declară mulțumită de acest tip de facilități la nivelul orașului
lor. În regiunile Sud-Est (71%) și Nord-Vest (68%) se înregistrează cea mai ridicată apreciere, iar în regiunile Sud-Muntenia (50%) și Vest (54%) cea mai scăzută apreciere. Cinci centre urbane
înregistrează niveluri de satisfacție de peste 80% din totalul populației: Cluj-Napoca (88%), Oradea (85%), Drobeta-Turnu Severin (83%), Iași (82%) și Vatra Dornei (81%).

Facilitățile educaționale

Aproximativ două treimi din populația urbană (67%) declară un nivel ridicat de satisfacție față de școlile și facilitățile educaționale la care au acces în localitatea de rezidență. Trei regiuni
înregistrează ponderi ale mulțumirii de peste 70%: Sud-Est (72%), Nord-Vest (71%) și Sud-Vest Oltenia (70%). În regiunea București-Ilfov gradul de satisfacție este cel mai scăzut (60%).
Trei localități urbane înregistrează o pondere a mulțumirii față de serviciile educaționale de peste 80%: Drobeta-Turnu Severin (86%), Băilești (85%) și Sinaia (82%). Polul opus al ierarhiei
concentrează trei localități urbane, care au cumulat o pondere a mulțumirii de sub 50%:Caransebeș, Ștefănești (Argeș) și Mihăilești.

Constanța, în top privind starea străzilor

52% din populația urbană s-a declarat mulțumită de starea străzilor din localitate. Nivelul cel mai
ridicat de apreciere privind starea străzilor s-a înregistrat în regiunea Sud-Est (66%), nivelul cel
mai scăzut în regiunea Sud-Muntenia (37%).
Peste 70% nivel de mulțumire privind starea străzilor se înregistrează în cinci localități urbane, dintre
care două reședințe de județ: Constanța (76%) și Oradea (76%) și trei orașe mici: Isaccea, Bicaz și
Moldova Nouă. Ploiești este reședința de județ cu nivelul cel mai scăzut de satisfacție (22%).
 

Starea clădirilor

Starea clădirilor este mulțumitoare pentru aproximativ jumătate din populația urbană a României
(56% din total).
Un nivel de satisfacție de peste 70% din populație a fost înregistrat în opt localități urbane: patru reședințe de județ: Alexandria, Suceava, Drobeta-Turnu Severin și Oradea; trei orașe: Bicaz, Sinaia și Isaccea și un municipiu, Vatra Dornei.
 

Spațiile publice

Satisfacția față de spațiile publice este determinantă pentru satisfacția privind locuirea în oraș.
65% din populația urbană este mulțumită de spațiile publice de care dispune. Aprecierea față de
spațiile publice este în general ridicată. Regiunea Nord-Vest înregistrează cota cea mai ridicată (71%), iar Sud-Muntenia nivelul cel mai scăzut (57%).
11 centre urbane înregistrează ponderi de mulțumire de peste 70% din totalul populației intervievate. În trei dintre acestea mulțumirea depășește 80% din total: Oradea (88%), DrobetaTurnu Severin (84%), Sinaia (82%).
 

Autoritățile din Constanța luptă împotriva schimbării climatice

53% din populația urbană consideră că orașele în care trăiesc „sunt dedicate luptei împotriva schimbării climatice”. Cu excepția Bucureștiului, unde mai puțin de jumătate din populație este
de acord cu această afirmație, orașele cu peste 300.000 de locuitori înregistrează procente
semnificativ peste media populației care apreciază că orașul este activ în acest efort (71% - media
acordului). Nord-Vest este pe primul loc al ierarhiei regionale cu 62% acord privind afirmația.
Suceava, Cluj-Napoca, Constanța și Oradea sunt cele patru reședințe de județ care se află în topul primelor zece localități în care cetățenii apreciază efortul implicării urbei împotriva încălzirii
urbane.
  

Curățenia urbană

Ponderea celor care se declară mulțumiți de curățenia din orașul în care trăiesc este de 57%. La
nivel regional, Sud-Muntenia se poziționează pe ultimul loc în privința mulțumirii față de curățenia
urbană (42%), urmată de București-Ilfov (46%). Ponderea cea mai ridicată de satisfacție a fost
înregistrată în Sud-Est (71%).
 

Siguranța în spații publice

66% dintre respondenți declară că sunt mulțumiți sau foarte mulțumiți de siguranța din spațiile publice. În topul ierarhiei regionale sunt Regiunile Nord-Vest (77%) și Sud-Est (72%). Regiunea
București-Ilfov (57% total mulțumire) și Sud-Vest Oltenia (63%) se poziționează în partea
inferioară a ierarhiei. Oradea (86%) și Cluj-Napoca (87%) sunt cele două localități urbane care
depășesc pragul de 80% mulțumire.
 

Investițiile realizate de către primărie

55% din populația urbană este mulțumită de proiectele de investiții realizate de către administrația
locală. Cota de mulțumire este mai ridicată în regiunile Nord-Vest (68%) și Sud-Est (70%) și mai scăzută în Sud-Muntenia (41%) și București-Ilfov (44%).

Constanța în top 5 - atragerea investițiilor private

54% dintre respondenți s-au declarat mulțumiți de atragerea investițiilor private în orașele în care
locuiesc. Satisfacția față de atragerea investițiilor private corelează semnificativ cu aprecierea
investițiilor realizate de către Primărie. Peste 70% grad de mulțumire s-a înregistrat în Iași (71%),
Timișoara (71%), Constanța (76%), Cluj-Napoca (76%) și Oradea (82%).
 

Activitatea administrației în domeniul urbanismului

Activitatea în domeniul urbanismului se poziționează pe ultimul loc în ierarhia satisfacției urbane – 51% din populația urbană se declară mulțumită. Persoanele din regiunea Nord-Vest au grad de mulțumire semnificativ peste medie (62%). Sud-Muntenia (45%), Sud-Vest Oltenia (45%) și
regiunea București-Ilfov (41) se poziționează sub media la nivel național. Opt din primele zece localități urbane în ierarhia aprecierii intervențiilor în domeniul urbanismului
sunt reședințe de județ. Dintre acestea se remarcă Oradea, cu un nivel de apreciere de peste 80%.
 

Serviciile administrative în sprijinul oamenilor. Constanța din nou în top

La nivel național, 53% din populația urbană este de acord cu faptul că serviciile administrative
ale orașului în care locuiesc ajută eficient oamenii. Zece localități urbane înregistrează ponderi ale
acordului de 65% sau mai mult din totalul populației urbane. Dintre acestea, cinci sunt reședințe
de județ: Constanța (65%), Alba Iulia (66%), Iași (67%), Cluj-Napoca (69%) și Oradea (84%). Șase localități înregistrează cote de acord sub 40%, Tg. Jiu (39%) fiind singura reședință de județ care se situează între acestea.
 

Informarea și implicarea cetățenilor în deciziile administrative

14% din populația urbană declară că deține informații privind Planul Urbanistic General (PUG)
și Strategia de Dezvoltare Locală (SDL). În regiunile Nord-Est și Nord-Vest s-au înregistrat nivelurile de informare cele mai ridicate (16%), iar în Sud-Muntenia cel mai scăzut (11%). 3% din persoanele intervievate la nivel național au declarat că au fost implicate / consultate în
elaborarea PUG și SDL.
15% din totalul populației cunoaște proiectele de dezvoltare urbană ce
vor fi implementate de administrația publică locală.

Administrarea orașului

Evaluarea Performanței administrative s-a realizat prin patru indicatori care vizează mulțumirea față de: 1) felul în care sunt cheltuiți banii publici; 2) ritmul de dezvoltare al orașului;
3) cuantumul taxelor locale; 4) relația cetățenilor cu autoritățile locale (timpul de rezolvare a problemelor, transparență, profesionalism).
Media la nivel național a celor patru indicatori de
performanță administrativă este de 5,4. Cumulat, acești indicatori explică aproximativ 65% din
dinamica încrederii în administrația locală. Regiunea Nord-Vest înregistrează media cea mai
ridicată a indicatorilor de performanță administrativă - 6,3 puncte, iar Regiunea Sud-Muntenia
media cea mai scăzută: 4,8 puncte.
 

Constanța, medie ridicată și la capitolul locuri de muncă

La nivel național, 50% din populația urbană este de acord cu afirmația „la mine în oraș este ușor să găsești un loc de muncă”. Regiunea Centru înregistrează cota cea mai ridicată de
disponibilitate (61%), urmată de București-Ilfov (59%) și Nord-Vest (57%). Valori sub media
națională au fost măsurate în Sud-Muntenia (38%), Sud-Vest Oltenia (42%) și Sud-Est (46%).
Media națională a aprecierii calității locurilor de muncă din localitatea urbană în care trăiesc a
fost de 5,6, pe o scală de la 1 (foarte nemulțumit) la 10 (foarte mulțumit). Medii peste 6,5 puncte
s-au înregistrat în patru localități: Timișoara (7,1), Cluj-Napoca (6,9), Constanța (6,7) și Iași (6,5).
 

Calitatea locuirii

Mai puțin de jumătate din populația urbană (49%) consideră că în localitatea în care trăiesc
este ușor să găsești o locuință bună la un preț rezonabil, problema locuințelor tinde să fie astfel principala problema a României urbane, pe fondul creșterii cererii de locuințe, dar și a modificării
standardelor de calitate a acestora (dotări, spațiu locativ, facilități).
În Suceava se înregistrează gradul de satisfacție cel mai ridicat, 83%, urmat, ca reședință, de
Slatina 77%. Pe ultimele două locuri ale ierarhiei se poziționează Cluj-Napoca (22%) și Alexandria
(26%).
 

Constanța, în top la condiții de viață pentru seniori

 
 
Pentru acest aspect, media aprecierilor la nivel național urban a fost de 5,8 puncte (din 10
posibile). Orașele stațiune (Vatra Dornei, Constanța, Eforie, Sinaia) se plasează pe primele poziții
ale ierarhiei. Regiunile Sud-Est (medie 6,3) și Nord-Est (medie 6,2) se plasează pe primele locuri în ierarhia mediilor la nivel regional, iar Regiunile Vest (media 5,3) și București-Ilfov (media 5,4) pe ultimele.
 

Condiții de petrecere a timpului liber pentru tineri. Orașul de la malul mării din nou pe primele poziții

Aprecierea condițiilor de petrecere a timpului liber pentru tineri, din orașul în care trăiesc, a înregistrat, la nivel național, media de 6,0 puncte. Regiunile București-Ilfov (medie 6,8) și NordVest (medie 6,6) se situează pe primele poziții ale ierarhiei la nivel regional, iar Sud-Muntenia pe
ultima poziție (medie 5,2). Cluj-Napoca (medie 7,5), Timișoara (7,3), Constanța (7,1), Oradea (7,1)
și Iași (7,1) se situează pe primele poziții. Buzău este singura reședința cu o medie mai mică de
5.0 (respectiv 4,7 puncte).
 

Prezența și integrarea străinilor

73% din populația urbană este de acord cu afirmația „prezența străinilor este benefică pentru orașul meu”. Peste 90% acord se înregistrează în șase localități, dintre care două reședințe: Alba Iulia (92%) și Suceava (96%).
 

Constanța, nivelul cel mai scăzut. Percepția privind situația financiară

66% din persoanele care locuiesc în mediul urban în România se declară mulțumite sau foarte
mulțumite de situația financiară a gospodăriei în care trăiesc. Suceava este reședința care conduce ierarhia, cu 86% mulțumire, iar Constanța este reședința care înregistrează nivelul cel mai scăzut (40%).
 

Migrația populației. Constanța înregistrează cel mai mic procent – 4%

 
11% din populația intervievată declară că intenționează să migreze (intern sau extern) în următorul
an. Cea mai mare pondere la nivel de reședințe de județ a fost înregistrată în Alexandria (20%), iar
cea mai scăzută în Constanța (4%).
 

Ierarhii urbane

Cluj-Napoca este orașul considerat cel mai atractiv la nivel național urban (21,8% din totalul populației urbane), urmat de Brașov (15,6%) și Timișoara (10,3%).
La capitolul  - satisfacția locuirii în urban  - în nouă orașe nivelul de satisfacție depășește 90%: ClujNapoca (97%), Oradea (96%), Alba Iulia (95%), Brașov, Drobeta-Turnu Severin (94%), Timișoara, Sighișoara (92%), Slatina și Iași (90%).
 La nivelul inferior al clasamentului, opt orașe din cele 41incluse în eșantion au înregistrat niveluri de satisfacție maimici de 70%: Tășnad (70%), Abrud (68%), Eforie (65%), Sulina(65%), Beiuș (59), Băile Herculane (52%), Caransebeș (50%)
și Mihăilești (46%). Orașul Constanța se află la mijlocul clasamentului, vezi secțiunea “documente”.
 

Ce vor constănțenii în următorii 10 ani

În privința ierarhizării strategiei de dezvoltare pentru următorii 10 ani, constănțenii intervievați au indicat  - infrastructura rutieră – 36%, educația și instruirea  - 33% și serviciile sociale – 29%.
Abia apoi urmează – buna administrare – 2% sau inovare și mediu de afaceri – 7%, vezi secțiunea “documente”.
 

Notele locuitorilor

În cadrul sondajului, locuitorii au fost rugați să acorde note de la 1 la 10, orașului lor, funcție de mai multe aspecte, cum ar fi: buna administrare, condiții de viață, transport și conectivitate, calitatea mediului sau mediul de afaceri.
Constănțenii participanți la sondaj au acordat administrației – 7.4, transportului – 6.8, calității mediului  - 7.4, mediului de afaceri – 7.1 și capitolului condiții de viață – 7.3.