„Capidava rediviva”, proiectul de reabilitare a cetăţii Dobrogei va continua, iar elementele de „butaforie” vor fi demolate!

Capidava este un castru roman, ridicat, de fapt, pe ruinele unei cetăţi dacice, care a devenit mai apoi o cetate bizantină, însoţită de una dintre cele mai mari necropole descoperite la noi. Aici se spune că a trăit ultimul rege dac liber, Daphix, care şi-a pierdut cetatea şi teritoriul în faţa romanilor. Dar, de curând, când Capidava a renăscut pentru a deveni unul dintre cele mai bine şi mai atent restaurate edificii din epoca romană, aici a fost descoperit un obiect deosebit, unic prin vechimea şi importanţa lui: un ulcior pe care este inscripţionat cel mai vechi nume românesc, „Petre”, susţin istoricii.

Reprezentanţii unei comisii ministeriale mixte desemnate de Comisia Naţională de Arheologie (CNA) şi Comisia Naţională a Monumentelor Istorice (CNMI) din cadrul Ministerului Culturii, proiectanţii care au realizat proiectul tehnic de „Restaurare, consolidare, protecţie, conservare şi punere în valoare a sitului arheologic Cetatea Capidava”, arhitecţi, arheologi de la Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa (MINAC), reprezentanţi ai Consiliului Judeţean şi ai Direcţiei pentru Culte, Cultură şi Patrimoniu şi-au dat întâlnire, ieri, la Capidava, pentru a evalua la faţa locului stadiul proiectului şi pentru a lua o decizie privind continuarea lucrărilor şi remedierea deficienţelor.

Ovidiu Ţentea, preşedintele Comisiei pentru Arheologie din subordinea Ministerului Culturii, prezent la Capidava, ne-a declarat că, împreună cu colegii săi, va elabora un raport pe care îl va înainta Ministerului Culturii.

Acest raport va stabili dacă lucrările de la Capidava pot continua sau este necesar ca înaintea reluării proiectului să fie remediate problemele de ordin tehnic. De cealaltă parte, reprezentantul Consiliului Judeţean Constanţa, vicepreşedintele Claudiu Palaz, spune că autoritatea judeţeană îşi doreşte continuarea proiectului al cărui nou termen de finalizare este sfârşitul anului viitor.

Discuţiile purtate la Capidava, au vizat şi „erorile” din/de proiect contra/din partea proiectantului şi dirigintelui de şantier. „Suntem gata să respectăm toate recomandările pe care specialiştii ni le vor da, noi le vom îndeplini. Rămâne să vedem la ce concluzie vor ajunge dânşii. Important este că ne-am întâlnit şi de acum vom lucra numai sub îndrumarea specialiştilor. În privinţa celor care se fac vinovaţi de erorile din proiectul de reabilitare, cum este cazul acelui port înalt de 4 m, ne vom îndrepta împotriva lor, după ce vom avea însă o analiză clară a situaţiei”, a conchis Palaz.

Cotidianul ZIUA de Constanţa v-a ţinut în permanenţă la curent cu situaţia de la şantierul arheologic de la Capidava, după ce Comisia „Limes” a semnalat „anomaliile” constatate în teren. Coordonatorul ştiinţific al şantierului arheologic Capidava, Ioan Carol Opriş, membru al Comisiei „Limes”, a declarat pentru cotidianul ZIUA de Constanţa că „a fost în grave dezacorduri cu proiectantul încă de la debutul lucrărilor”. Tot Opriş a precizat că „lucrurile trebuie corectate şi că există soluţii de corecţie”.

Vă reamintim că proiectul tehnic al Capidavei, realizat de firma arhitectului Botez, a fost avizat de Comisia Naţională a Monumentelor Istorice din cadrul Ministerului Culturii, al cărei preşedinte era la acea vreme acelaşi arhitect Botez. Din partea proiectantului, Abral Art Product SRL, la Capidava a lucrat arhitectul Anişoara Sion, cea care, din punctul de vedere al specialistului Opriş, „nu a respectat indicaţiile echipei de arheologi”. Altfel spus, „intervenţia asupra cetăţii s-a făcut peste argumentul ştiinţific, fapt care omoară autenticitatea şi integritatea. Nu poţi aplica orbeşte un proiect făcut din birou, mai ales când răspunzi şi de asistenţa tehnică, şi de calitatea punerii în operă a lucrării”, ne declara, în urmă cu două săptămâni, Ioan Carol Opriş.

Coordonatorul ştiinţific al şantierului arheologic Capidava a mai spus că nu va renunţa la acest proiect, care poate fi corectat, cu condiţia aplicării unor soluţii viabile, şi nu mecaniciste: „Există soluţii de corecţie”. Acesta a adăugat că relevant pentru cele susţinute mai sus este şi faptul că proiectul Capidava a primit aviz de la Comisia Monumentelor Istorice chiar dacă acesta nu a avut fundamentarea sa ştiinţifică în calitate de şef de şantier. În apărarea lui, în cazul unor acuzaţii, Opriş a afirmat că are de partea sa specialiştii, dar şi toată corespondenţa pe care a purtat-o în cei doi ani cu instituţiile implicate în proiect.