Consilierii locali vor vota pentru atribuirea numelor unor străzi In memoriam Gheorghe Dumitraşcu şi Virgil Coman

Ultimul an a însemnat, din păcate, şi despărţirea dureroasă de doi intelectuali ai Constanţei. În ordinea plecării spre o lume mai bună, sperăm noi, Virgil Coman, fostul şef al Serviciului Judeţean al Arhivelor Naţionale, a devenit cetăţean post-mortem al municipiului, respectiv al judeţului Constanţa.
 
Săptămâna viitoare, în şedinţa Consiliului Local Municipal, istoricul primeşte omagiul comunităţii tomitane, iar numele său va fi atribuit unei străzi din oraş. Proiectului de hotărâre, iniţiat de primarul Decebal Făgădău, vizează atribuirea denumirii „strada Virgil Coman“ circulaţiei publice carosabile paralele cu strada Unirii, situată între intersecţia cu strada Zorelelor şi strada Caşin.
 
Coautor şi coordonator a numeroase volume închinate Dobrogei, Virgil Coman şi-a dedicat ultimele luni ale scurtei sale vieţi lucrării „Aromânii şi meglenoromânii din Banat (1945-1951). Demografie, societate, izvoare“, prima sa carte de autor. Volumul a văzut lumina tiparului la prestigioasa editură Etnologică din Bucureşti, chiar în ziua morţii sale, însă a fost lansat postum, conform dorinţei autorului, la Dudeştii Noi (localitate situată la câţiva kilometri de Timişoara, unde trăieşte o importantă comunitate de români balcanici şi unde a fost strămutată şi mama sa) şi la Cluj-Napoca, în august, iar pe 16 septembrie a fost lansat şi la Constanţa, la Biblioteca Judeţeană „Ioan N. Roman“. Nu este însă ultimul volum pe care va apărea numele lui Virgil Coman, a asigurat prof. univ. dr. Tahsin Gemil, în cadrul evenimentului editorial de la Constanţa.

Reamintim că Virgil Coman a decedat la data de 5 august, la evenimentul de lansare a romanului istoric „La marginea Imperiului - Origini“, al lui Cristian Cealera, desfăşurat la Prăvălia cu Cărţi. La faţa locului a fost chemată o ambulanţă, care a ajuns în aproximativ zece minute. După aplicarea măsurilor de prim ajutor, la care Virgil Coman nu a răspuns, a fost declarat decesul acestuia.
 
Cel de-a doilea proiect hotărâre, privind schimbarea denumirii străzii Dianei, situată pe raza administrativ-teritorială a municipiului Constanţa, în „strada Gheorghe Dumitraşcu“ este o reparaţie morală pe care primarul Decebal Făgădău o face, după ce, anul trecut, reputatul profesor nu a primit voturile necesare pentru a deveni cetăţean de onoare al municipiului Constanţa. Istoricul Gheorghe Dumitraşcu a primit această recunoaştere din partea Consiliului Local şi a Primăriei Castelu, ca fiu al satului Nisipari. Reputatul istoric, profesor şi politician a decedat pe data de 17 ianuarie 2017.
 
Născut la 25 septembrie 1939, în satul Nisipari, comuna Castelu, Gheorghe Dumitraşcu a urmat şcoala primară în localitate, între anii 1953 şi 1956, cursurile Liceului Teoretic „Nicolae Bălcescu“ din Medgidia, apoi, în perioada 1956-1961, Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti. A fost cercetător ştiinţific la Institutul de Istorie al Academiei, filiala Cluj, asistent şi lector universitar la Institutul Pedagogic din Constanţa, profesor la Colegiul Naţional „Mircea cel Bătrân“, muzeograf principal la Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa.

Doctoratul în istorie l-a dat în 1976, la Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti, cu tema „Locul Partidului Ţărănist Radical în istoria României, 1932-1938“. De asemenea, a fost participant la Revoluţia română din decembrie 1989, preşedinte al Comisiei de învăţământ, ştiinţă, cultură, presă, culte a Consiliului Judeţean al Frontului Salvării Naţionale, iniţiatorul acestei organizaţii în Constanţa, precum şi membru fondator al FDSN, senator FSN în primul Parlament al României, 1990-1992, preşedintele Grupului parlamentar român de prietenie cu Turcia, Ungaria şi Bulgaria, senator FDSN-PSDR de Constanţa în legislatura 1992-1996.

A fost şi preşedinte al Comisiei de învăţământ şi cercetare ştiinţifică a Senatului din iunie 1994-2000. Totodată, Gheorghe Dumitraşcu a militat fervent, cu toată convingerea şi autoritatea morală, pentru înfiinţarea unei universităţi la Constanţa. Profesor universitar la Facultatea de Istorie a Universităţii „Ovidius“, a semnat peste 800 de articole de specialitate şi studii, manuale, plachete de versuri, memorialistică. Împreună cu fiica sa, Lavinia Dacia, a scris 12 cărţi. Alte trei erau în lucru. Din păcate, nu a mai apucat să le termine…