Constanța Strategia de dezvoltare urbană a zonei metropolitane 2023-2030. Ce aspecte sunt luate în vedere? (DOCUMENT)

• Strategia integrată de dezvoltare urbană (SIDU) reprezintă unul dintre principalele instrumente de planificare strategică aflate la dispoziția municipiilor, orașelor și zonelor metropolitan
• Cele 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă reprezintă un set de ținte legate de dezvoltarea internațională pe viitor, care stabilesc direcții de acțiune în vederea eradicării sărăciei extreme, combaterii inegalităților şi a injustiției şi protejării planetei până în 2030
• Polul de creștere Constanța a continuat în perioada post-socialistă să fie principalul centru economic, universitar și cultural din regiunea de dezvoltare Sud-Est, având astfel un rol de centru polarizator pentru o zonă urbană funcțională întinsă

 
Asociația de Dezvoltare Intercomunitară – zona metropolitană Constanța a depus un memoriu de prezentare pentru elaborarea unei strategii integrate de dezvoltare urbană a polului naținal de creștere. Documentul este depus la APM Constanța și vizează zona metropolitană Constanța 2023-2030.
 
Strategia integrată de dezvoltare urbană (SIDU) reprezintă unul dintre principalele instrumente de planificare strategică aflate la dispoziția municipiilor, orașelor și zonelor metropolitane, urmărind utilizarea optimă și responsabilă a resurselor disponibile pentru a asigura o coeziune urbană și pentru a maximiza oportunitățile sustenabile de dezvoltare urbană. Pilonul central al unei Strategii Integrate (SIDU) îl reprezintă viziunea coerentă de dezvoltare - sprijinită de comunitate și factorii implicați în procesul de consultare - care transpune obiective strategice și tematici de dezvoltare în direcții de acțiune, prefigurând apoi un portofoliu concret de proiecte prioritare, cu mecanisme de implementare și surse de finanțare.
 
Ca instrument de planificare, elaborarea SIDU are loc cu participarea reprezentanților administrației locale și cu contribuția activă a partenerilor sociali și economici locali, printr-un proces participativ de bună guvernanță care să asigure continuitatea viziunii de dezvoltare pe termen mediu și lung. Percepția generală cu privire la rolul unui document strategic la nivel urban este strâns legată de necesitatea atragerii fondurilor comunitare (în perspectiva cadrului financiar 2021-2027) și naționale (cu atât mai mult cu cât România urmează să implementeze prima Politică Urbană) destinate dezvoltării urbane durabile. Cu toate acestea, scopul principal al unui SIDU trebuie să privească dincolo de identificarea unor surse de finanțare pentru proiecte locale, aspirând să definească locul și a rolul ocupat de localitate în regiune în perspective de timp medii și lungi, având la bază un proces constructiv de întărire a planificării integrate.
 
Cele 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă reprezintă un set de ținte legate de dezvoltarea internațională pe viitor, care stabilesc direcții de acțiune în vederea eradicării sărăciei extreme, combaterii inegalităților şi a injustiției şi protejării planetei până în 2030, după cum urmează:
1. Eradicarea sărăciei în toate formele sale şi în orice context;
2. Eradicarea foametei, asigurarea securităţii alimentare, îmbunătățirea nutriției şi promovarea unei agriculturi durabile;
3. Asigurarea unei vieţi sănătoase şi promovarea bunăstării tuturor la orice vârstă;
4. Garantarea unei educaţii de calitate şi promovarea oportunităţilor de învăţare de-a lungul vieţii pentru toţi;
5. Realizarea egalităţii de gen şi împuternicirea tuturor femeilor şi a fetelor;
6. Asigurarea disponibilităţii şi managementului durabil al apei şi sanitaţie pentru toţi;
7. Asigurarea accesului tuturor la energie la preţuri accesibile, într-un mod sigur, durabil şi modern;

8. Promovarea unei creşteri economice susţinute, deschise tuturor şi durabile, a ocupării depline şi productive a forţei de muncă şi a unei munci decente pentru toţi;
9. Construirea unor infrastructuri rezistente, promovarea industrializării durabile şi încurajarea inovaţiei;
10. Reducerea inegalităţilor în interiorul ţărilor şi de la o ţară la alta;
11. Dezvoltarea oraşelor şi a aşezărilor umane pentru ca ele să fie deschise tuturor, sigure, reziliente şi durabile;
12. Asigurarea unor tipare de consum și producție durabile;
13. Luarea unor măsuri urgente de combatere a schimbărilor climatice şi a impactului lor;
14. Conservarea şi utilizarea durabilă a oceanelor, mărilor şi a resurselor marine pentru o dezvoltare durabilă;
15. Protejarea, restaurarea şi promovarea utilizării durabile a ecosistemelor terestre, gestionarea durabilă a pădurilor, combaterea deșertificării, stoparea şi repararea degradării solului și stoparea pierderilor de biodiversitate
16. Promovarea unor societăți pașnice și incluzive pentru o dezvoltare durabilă, a accesului la justiție pentru toţi şi crearea unor instituţii eficiente, responsabile şi incluzive la toate nivelurile;

17. Consolidarea mijloacelor de implementare și revitalizarea parteneriatului global pentru dezvoltare durabilă.
 
Versiunea precedentă a Strategiei Integrate de Dezvoltare Urbană a Polului de Creștere Constanța, realizată pentru perioada 2017-2023, își propunea „impunerea Zonei Metropolitane Constanţa ca un centru multifuncţional competitiv al României şi principalul polarizator economic în regiunea Mării Negre, avându-se în vedere totodată dezvoltarea durabilă a întregii zone şi reducerea discrepanţelor actuale de dezvoltare dintre cele 16 localităţi care compun polul de creştere.”  Documentul reprezintă punctul de plecare pentru prezenta Strategie Integrată de Dezvoltare Urbană, care continuă sinergia de proiecte și obiective propuse anterior, completându-le cu viziunea strategică adaptată la realitățile globale pentru perioada 2021-2030.
 
La nivel local, Municipiul Constanța a elaborat o serie de documente strategice sectoriale, ce pot fi consultate în tabelul de mai jos. Viziunea și obiectivele strategice ale acestor documente vor fi în strânsă corelație cu conținutul prezentei Strategii de Dezvoltare Urbană, menținându-se astfel continuitatea proiectelor și a viziunii de dezvoltare pentru polul de creștere național.
 
Formularea strategiei integrate de dezvoltare urbană a este rezultatul unui proces participativ, care implică factorii de decizie, oamenii de afaceri, asociațiile și organizațiile non-guvernamentale, cetățenii, în vederea stabilirii unor direcții prioritare pentru dezvoltarea orașului în orizontul de timp 2021-2030.
 
Creșterea transparenței și implicarea cetățenilor în luarea deciziilor publice este elementul de bază al unei bune guvernări, angajament asumat de către România prin semnarea Pactului pentru o guvernanță deschisă și o serie de documente legislative. Dincolo de obligativitatea informării cetățenilor cu privire la deciziile administrative, este necesară dezvoltarea unui culturi a dialogului și consultării cetățenilor, al căror rezultat să fie integrat în deciziile care privesc dezvoltarea comunității. De asemenea, participarea activă a cetățenilor la implementarea și monitorizarea direcțiilor de dezvoltare și obiectivelor prioritare pentru orașul lor este esențială pentru stabilirea unei relații de colaborare eficientă între administrație și cetățeni. Cu cât cetățenii sunt mai implicați în viața orașului lor, cu atât orașul devine mai atractiv, competitiv și dezvoltat.
 
La baza procesului de elaborare a Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană a Polului Național de Creștere – Zona Metropolitană Constanța – (2021-2030) au stat o serie de instrumente de consultare publică. Acestea au fost aplicate în toate etapele procesului de elaborare a Strategiei, pentru asigurarea reflectării corecte a nevoilor, provocărilor și obiectivelor prioritare de la nivelul fiecărui sector analizat, în vederea punerii în practică a viziunii de dezvoltare pentru 2030. Astfel, procesul de consultare a fost realizat prin următoarele instrumente:
 

1. Cercetare sociologică. Instrumentele de cercetare au inclus Barometrul Urban privind Calitatea Vieții realizat de către Banca Mondială în perioada 1 iulie -15 august 2020, care a utilizat ancheta bazată pe chestionar ca metodă exclusivă de colectare a datelor (telefonic și față în față). Au fost avute în vedere și rezultatele unui sondaj trimis prin e-mail către cele 319 de administrații locale din România, cu 259 de răspunsuri (inclusiv municipiul Constanța), în perioada februarie-martie 2020.
2.  Colectare de provocări și soluții (platforma Citadini.ro, Facebook) Acțiunile de implicare a părților interesate pentru elaborarea Strategiei Integrate de Dezvoltare Urbană au inclus și colectarea de provocări și soluții urbane din partea locuitorilor Constanței prin două platforme online dedicate Politicii Urbane a României (site-ul web citadini.ro și pagina de Facebook - Politica Urbană a României).
3. Consultările tematice au fost realizate cu actori ai societății civile, având ca scop validarea ipotezelor analizei-diagnostic, precum și identificarea problemelor și provocărilor la nivel sectorial și propunerea unor soluții sau idei de proiecte.
4. Alte procese consultative

 
În primă fază, Barometrul Urban privind Calitatea Vieții (Urban Flash) realizat de către Banca Mondială în perioada 1 iulie - 15 august 2020 a oferit informații valoroase privind percepția locuitorilor asupra situației existente la nivelul municipiului Constanța, precum și asupra direcțiilor strategice de dezvoltare. Eșantionul a permis o analiză comparativă a rezultatelor cu alte localități urbane similare ca dimensiune și rang. Principalele teme acoperite în sondaj au fost: satisfacția față de viața urbană, percepția privind calitatea mediului și lupta împotriva schimbărilor climatice, percepția cetățenilor despre orașul lor, percepția privind situația personală, probleme și priorități de dezvoltare.
 
Respondenții au fost invitați să prioritizeze, pentru următorii 10 ani, următoarele cinci aspecte: condițiile de viață ale oamenilor, calitatea mediului, transport și conectivitate, mediul de afaceri, tehnologizare, inovare și buna administrare. La nivelul Constanței, ierarhia acestora se prezintă astfel: 1. Calitatea mediului - 40% 2. Transport și conectivitate - 37% 3. Condițiile de viață ale oamenilor - 13% 4. Mediul de afaceri, tehnologizare, inovare - 7% 5. Buna administrare - 2%.
 
Populația ce are domiciliul în polul de creștere Constanța, conform celor mai recente date puse la dispoziție de INS la 1 Ianuarie 2021, era de 484.990 de persoane, ceea ce reprezintă 64,5% din populația județului Constanța, 17,6% din cea a Regiunii de dezvoltare Sud-Est și 2,2% din populația României. La nivelul polului de creștere Constanța 81% din populație locuiește în mediul urban, respectiv în municipiul Constanța și orașele Eforie, Murfatlar, Năvodari, Ovidiu și Techirghiol. De asemenea, din totalul locuitorilor 62,1% domiciliau în Municipiul Constanța.
 
Dinamica populației din ultimii 10 ani, indică un proces accentuat de suburbanizare, populația cu domiciliul în localitățile adiacente municipiului Constanța înregistrând o creștere de 11% adică 8.665 locuitori. În ceea ce privește populația înregistrată în urma recensămintelor, populația municipiului Constanța a scăzut cu 22.387 de persoane (-7%), de la 323.748 de persoane în 2011 la 301.361 de persoane în 2021. Concomitent, populația rezidentă a ZMC a crescut cu 11%, de la 164.765 persoane la 183.629 persoane. Așadar datele înregistrate la nivelul Constanței, reflectă procesul intens de migrație internă și externă și faptul că atât orașul continuă să piardă locuitori, pe când Zona Metropolitană si inelul peri-urban crește, ca urmare a expansiunii polului de creștere către localitățile adiacente.
 
Durata medie a vieții a persoanelor cu domiciliul în județul Constanța era în 2019 de 75,67 de ani și a înregistrat o creștere constantă în ultimele decenii, de la 67,06 ani în 1993 - 1995, la 69,87 ani în 2000, la 73,38 ani în 2010. Durata media a vieții la nivelul județului este mai ridicată cu 7,01 de ani în rândul populației de sex feminin (79,19 ani), față de cea masculină (72,18 ani) și este mai ridicată în mediul urban față de mediul rural. Totodată, durata medie de viață din județul Constanța este mai crescută decât cea din regiunea de dezvoltare Sud-Est. Totodată, vârsta medie a populației după domiciliu la 1 iulie 2022 era de 41,9 de ani la nivelul județului, ușor mai crescută în mediul urban (43,5) față de mediul rural (39,1). Se observă o diferență considerabilă între vârsta medie a femeilor (43,3 ani) și cea a bărbaților (40,4 ani).
 
În anul 2021, în municipiul Constanța s-au înregistrat 4.787 decese, aproximativ 42,7% din totalul deceselor din județul Constanța (11.194 decese). La nivelul zonei metropolitane Constanța, cele mai mari valori absolute ale numărului de decese, după municipiul Constanța, s-au înregistrat în orașele Năvodari (453 decese) și Ovidiu (220 decese) și comuna Valu lui Traian (187 dcese). Cele mai mici valori s-au înregistrat în comunele Costinești (44 decese), Corbu (72 decese) și Poarta Albă (75 decese). În perioada 2010-2012, numărul deceselor în municipiul Constanța a fost în scădere, urmat de o creștere continuă în perioada 2013-2019. Astfel, creșterea procentuală pentru perioada 2010-2019 a fost de 9,83%, de la 2655 decese în 2010, s-a ajuns la 2916 în 2019.
 
În ceea ce privește numărul căsătoriilor și divorțurilor, municipiul Constanța a cunoscut o scădere a numărului de căsătorii în perioada 2010-2021, de aproximativ 10%, și o creștere de aproximativ 25% a numărului de divorțuri din aceeași perioadă. Rata nupțialității în 2019 a fost de 5,23‰ (1570 căsătorii), față de 6.27‰ în 2010 (1957). Scăderi s-au înregistrat în anii 2011, 2018 și 2019, perioada 2012-2017 prezentând o creștere continuă a ratei nupțialității. Dinamica numărului de căsătorii și divorțuri în municipiul Constanța este reprezentată în figura de mai jos.
 
În perioada 2010-2021, numărul căsătoriilor a scăzut cu aproximativ 5% la nivelul zonei metropolitane Constanța, de la 2.891 în 2010, la 2751 în 2021. În perioada 2010-2013, trendul a fost descendent, urmat de o creștere între anii 2014-2018. Din 2018, numărul căsătoriilor urmează, din nou, un trend descendent.
 
Constanța 2030 – Dinamică și plină de viață
 
Viziunea și obiectivele de dezvoltare la nivel trebuie să reflecte cât mai bine nevoile reale ale comunității, precum și ceea ce se înțelege prin „binele comun”, așa cum este reprezentat și imaginat de către aceasta. În completarea analizei datelor statistice și evoluțiilor din ultimii ani, exercițiul consultărilor este esențial în formularea unor obiective comune de dezvoltare, validând ipoteze și configurând în mod pragmatic cea mai bună versiune posibilă a orașului pentru următorii zece ani. Binele comun este greu de estimat și este evident faptul că nu va exista o strategie greșită sau corectă pe deplin, așa cum nevoile subiective ale fiecăruia sunt, în sine, valide. Pentru ca o strategie să își îndeplinească însă scopul, este important ca aceasta să fie elaborată pe baza unui proces cât mai incluziv, care să acopere nevoile diferiților actori și cât mai transparent. Aceasta presupune un set clar de priorități, cu o perioadă definită de implementare, bugete aferente și o comunicare continuă a stadiului implementării. Prioritizarea presupune ca proiectele majore, odată stabilite, să fie asumate ca atare și să nu fie schimbate cu altele, fără o fundamentare obiectivă. În mod ideal, aceste proiecte au capacitatea de a atrage și canaliza resursele potrivite, având la bază un consens general privind utiltiatea lor.
 
În același timp, anul 2020 a demonstrat cât de importantă este capacitatea de adaptare rapidă la schimbări majore ce au afectat întreaga comunitate. Menirea unei strategii nu este de a fi un document rigid, ci de a ghida dezvoltarea pe termen mediu, astfel încât resursele și oportunitățile să poată fi utilizate în mod eficient și să se poată răspunde cu agilitate noilor provocări. Având o strategie bazată pe priorități și o viziune comună, dezvoltarea unui oraș va fi mai ușor de susținut chiar și în perioade cu schimbări și provocări majore.
 
Principii de planificare
 
Dezvoltarea viziunii, identificarea obiectivelor strategice și a mecanismelor de realizare a acestora se bazează pe un set de principii ce susțin abordarea integrată și un proces de planificare eficientă:

1. Abordare participativă. În cadrul procesului de elaborare a strategiei, au fost facilitate diverse procese de consultare și implicare a părților interesate (cercetări, sondaje, consultări tematice, platformă online pentru colectare de provocări și soluții), care au avut ca scop reflectarea nevoilor și priorităților identificate de către cetățeni și diverse grupuri țintă. De asemenea, strategia propune măsuri de susținere și simplificare a procesului de participare prin accelerarea digitalizării instituțiilor publice și oferă o listă de proiecte prioritare, a căror implementare poate fi monitorizată ușor.
2. Prioritizare și responsabilitate asumată. Unul dintre instrumentele esențiale pentru o strategie de succes, care să reprezinte mai mult decât o pre-condiție pentru accesare de fonduri este exercițiul prioritizării și asumării unei liste scurte de proiecte, ușor de monitorizat de către cetățeni. Procesul vizează obținerea unui portofoliu de proiecte prioritare care să se încadreze în bugetul de investiții estimat pentru perioada 2021-2030 și care să fie asumate ca atare, cu responsabilități și termene clare. Prioritizarea ar trebui să urmeze nevoile reale ale comunității, pentru care se vor identifica ulterior diverse surse de finanțare, preferabil externe.
3. Integrare orizontală și verticală. Planificarea eficientă necesită coordonarea instituțiilor și departamentelor cu responsabilități în acest sens de la nivel local, din diferite domenii, precum și a celor de la nivel județean, regional, național și european. Astfel, procesul de elaborare a strategiei a avut la bază identificarea și analiza diferitelor documente strategice relevante, cu scopul coordonării cu politicile regionale (nivel la care se asigură managementul FEDR) și cu obiectivele prioritare de la nivel național și european. Ca proiect-pilot în cadrul elaborării primei Politici Urbane a României, strategia integrată de dezvoltare urbană a municipiului Craiova are la bază coordonarea cu noul cadru strategic.
4. Abordare inter-jurisdicțională. Fără o zonă metropolitană sau o aglomerare urbană puternică, o regiune nu poate performa. Zonele metropolitane și aglomerările urbane cele mai dinamice au și cel mai mare succes în a atrage oameni și investiții, iar la baza dezvoltării acestora stă cooperarea și planificarea inter-jurisdicțională. Elaborarea strategiei a integrat nevoile de dezvoltare de la nivelul celor unităților administrativ_teritoriale ce compun zona urbană funcțională a Craiovei și a identificat măsuri ce întăresc accesul locuitorilor acestora la oportunități și legăturile dintre zona urbană și cea rurală.
5. Complementaritatea măsurilor hard și soft. Pentru a elabora o strategie integrată, este important să se mențină un echilibru între investițiile „hard”, cum ar fi parcuri de afaceri, parcuri industriale, dezvoltări rezidențiale, rețele de transport și investițiile „soft”, precum programe de sprijinire a afacerilor și inovării, crearea de programe pentru calificarea forței de muncă și facilitarea accesului grupurilor defavorizate pe piața muncii, programe și activități culturale.
6. Continuitatea procesului de planificare. Planificarea dezvoltării urbane este un proces ciclic, ce necesită o întoarcere regulată către viziunea, obiectivele și măsurile propuse anterior, astfel încât să se asigure o evaluare realistă a acestora și o actualizare, în funcție de situația existentă la nivel local și direcțiile strategice relevante de la nivel regional, național și European.

 
Polul de creștere Constanța a continuat în perioada post-socialistă să fie principalul centru economic, universitar și cultural din regiunea de dezvoltare Sud-Est, având astfel un rol de centru polarizator pentru o zonă urbană funcțională întinsă. Totodată, municipiul Constanța a continuat să se extindă dincolo de granițele sale administrativ teritoriale, în primul inel de localități din jurul lui fiind prezent fenomenul de peri-urbanizare, astfel fiind necesară armonizarea politicilor de dezvoltare la nivelul ZUF-ului iar a celor de amenajare teritorială la nivelul inelului peri-urban.
 
Procesul de regenerare urbană facilitează creșterea calității vieții, a atractivității turistice și a competitivității economice în interiorul polilor de dezvoltare, însă acest proces trebuie să vizeze valorificarea resurselor naturale și a activelor urbane existente, printr-o abordare integrată a dezvoltării. Următoarele direcții de intervenție prioritară ar trebui urmărite:

• regenerarea zonei centrale și a spațiilor publice reprezentative, prin creșterea calității spațiului urban, promovarea caracterului inovativ și multifuncțional al acestora și facilitarea accesibilității pietonale și a conexiunilor nemotorizate între ele;
• regenerarea spațiilor verzi și valorificarea resurselor naturale, pentru a crește suprafața și calitatea parcurilor și grădinilor publice, pentru a facilita accesul echitabil la spații verzi în proximitatea locuinței și pentru a proteja și integra infrastructura verde și albastră în ecosistemul urban.
• regenerarea patrimoniului construit, atât cel istoric și cultural, cel industrial dar și alte obiective de interes public, precum gările sau piețele agroalimentare, fie prin modernizarea spațiilor funcționale sau reconversia funcțională a obiectivelor dezafectate.
• regenerarea urbană a cartierelor de locuințe, inclusiv a cartierelor peri-urbane, prin creșterea echipării acestora cu dotări de cartier, conturarea unor centre de cartier și facilitarea accesibilității pietonale în proximitatea locuinței, proces de necesită o schimbare de paradigmă de la prioritizarea autoturismelor la prioritizarea pietonilor și reorganizarea spațiilor de parcare de la nivelul cartierului.
• regenerarea urbană a zonelor marginalizate sau a așezărilor informale, prin creșterea accesului la servicii publice și integrarea lor în țesutul urban.

Constanţa va fi o metropolă europeană, un pol de creștere și o zonă turistică în expansiune, cu o economie solidă și competitivă şi un standard de viaţă ridicat pentru toţi locuitorii săi.
 
Obiectivul pe termen mediu și lung este acela de a asigura un spațiu metropolitan funcțional, un cadru urban adecvat care să ofere condiții optime de viață locuitorilor săi și să genereze oportunități pentru aceștia, precum și pentru alte persoane care vor să se stabilească aici, unul din scopurile urmărite fiind și acela de a crește din punct de vedere demografic, în special în zona activă a populației, stimulând migrația pozitivă și atratgerea de tineri și de capital uman calificat. Un pilon al viziunii de dezvoltare al Zonei Metropolitane Constanța îl reprezintă integrarea măsurilor inovative și utilizarea noilor tehnologi în viața orașul, stimulând astfel progresul în acestă direcție, urmărind facilitarea transformării digitale și implementarea conceptului de SMART CITY.
 
O altă țintă asumată, pe termen scurt, mediu și lung la nivelul Strategiei, o constituie alinierea la obiectivele Uniunii Europene privind neutralitatea climatică și protecția și conservarea mediului, promovând, încurajând, adoptând și implementând cele mai adecvate soluții și intervenții privind tranziția la o economie și la o societate rezilientă, circulară, verde, curată și eficientă din punct de vedere energetic, bazată pe utilizarea responsabilă a resurselor și pe reutilizarea acestora.
 
Principiul care stă la baza acestei viziuni constă în faptul că oportunitățile pe care un oraș le oferă reprezintă principalul punct de atracție pentru oameni, atât pentru locuitorii săi, cât și pentru cei care doresc să se stabilească în acel oraș, să viziteze ca turiști sau să investească aici. De obicei, oamenii se îndreaptă către orașe pentru ceea ce acestea oferă în materie de locuri de muncă, condiții de viață, educație, sănătate, siguranță, viață socială și culturală, iar agenții economici sunt atrași de accesul la piețe mai mari, atât din punct de vedere al cererii de cumpărare, cât și sub aspectul resurselor naturale și umane existente într-o anumită zonă. Astfel, o aglomerare urbană cu cât oferă mai multe oportunități tinde să devină mai mare, și, invers, cu cât este mai mare tinde să genereze mai multe oportunități, creându-se astfel un cerc virtuos.
 
Constanța a dăinuit și s-a dezvoltat de-a lungul celor peste 2500 de ani de istorie ca oraș port, iar de peste 100 de ani zona reprezintă o importantă atracție turistică, fiind în prezent vizitată de peste un milion de turiști anual. Deși dezvoltarea întregii zone metropolitane este în mod natural influențată de aceste două repere, treptat, Constanța și-a diversificat oportunitățile și avantajele competitive, fiind în prezent un important pol economic, industria navală, sectorul energetic și industria petro-chimică distingându-se în mod special.
 
De asemenea, Constanța este în prezent un centru universitar în continuă dezvoltare, în care studiază cca. 25.000 de studenți, iar numărul acestora crește de la an la an, atrăgând studenți din întreaga regiune, dar și de peste hotare. De altfel, componenta academică, bazată pe inovare, pe cercetare aplicată, pe promovarea și adoptarea celor mai noi tehnologii, dar în primul rând pe păstrarea și atragerea capitalului uman valoros, va reprezenta cheia de boltă a modului în care potențialul și oportunitățile regiunii va fi fructificat și valorizat.
 
Specificul orașului a marcat profund viața locuitorilor săi, iar acest aspect se evidențiază în comportamentul social și economic al acestora. Oamenii sunt prietenoși, toleranți, activi și cu spirit de inițiativă. Instinctele antreprenoriale nu se manifestă nicăieri în țară mai bine ca în Constanța, iar această tendință este reflectată în numărul mare de societăți comerciale care își desfășoară activitatea în zonă, activitate încununată de rezultatele contabile pozitive ale acestor firme.
 
Constanța este unul dintre cei mai importanți contributori la bugetul consolidat al statului, situându-se din acest punct de vedere pe primul loc în țară la participația pe cap de locuitor la bugetul statului. De asemenea, gradul de colectare al taxelor și impozitelor locale este foarte ridicat de peste 95%, cu mult peste media națională. Astfel, avantajul Constanței, ca pol național de creștere, este acela că nu trebuie să-și caute acum calea, nu trebuie să-și identifice profilul economic și nici pe cel social. Rolul și importanța sa ca metropolă, atât la nivel regional sau național, dar și la nivel european, este consfințit de tradiția, de potențialul său și de realitățile concrete din această mare aglomerare urbană. Factorul de dezvoltare este omniprezent în Zona Metropolitană Constanța, fiind determinat, în primul rand, de către investițiile private, mereu atrase de potențialul enorm existent și stimulate de spiritul antreprenorial al cetățenilor. Însă, acest mediu propice dezvoltării trebuie susținut de un cadru organizatoric corespunzător și mai ales de un set de politici, măsuri și proiecte publice. De asemenea, vectorul de dezvoltare și afluxul investițional existent se impun a fi bine coordonate, iar repartizarea acestor tendințe să se poată face echilibrat, la nivelul întregului teritoriu metropolitan. De aceea, reducerea discrepanțelor de dezvoltare dintre cele 16 unități administrative care formează polul de creștere Constanța, mai ales din punct de vedere al infrastructurii publice, rămâne un deziderat constant în perioada următoare.
 
Noile realități regionale și globale ne-au arătat importanța capacității de adaptare nu doar pentru fiecare individ în parte, dar și pentru întreaga comunitate. Astfel, anumite probleme și provocări au venit împreună și cu unele noi oportunități. Pandemia de coronavirus a zguduit timp de doi ani întreaga omenire, dar a contribuit la creșterea ratei de adoptare și utilizare a noilor tehnologii digitale, facilitând un progres fără precedent în acest sens. Nedoritul conflict armat din Ucraina a adus cu sine și foarte multe blocaje și provocări mediului economic și întregii societăți per ansamblu, dar în același timp a generat și noi oportunități cum ar fi intensificarea schimburilor comerciale în Portul Constanța, creșterea importanței geostrategice a zonei, intenția de relocare a unor afaceri sau investiții în regiunea noastră. De asemenea, refugiații ucrainieni, precum și numărul din ce în ce mai mare al altor diverse categori de migranți, nu constituie doar o provocare și o povară socială pentru comunitate, cât și o nouă și importantă oportunitate în ceea ce înseamnă integrarea acestora pe piața muncii și a participării lor la întregul ecosistem economic. Tradiția coexistenței și cadrul multicultural existent în zonă reprezintă și din acest punct de vedere o premiză favorizantă pentru reacția pozitivă și rezilientă a Constanței la astfel de provocări.
 
În total, peste 1.200 de proiecte sunt luate în evidență pentru a se implementa până în 2030, iar lista acestora poate fi consultată în secțiunea „Documente”.
 
PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
 
Citește și:
Guvernul a aprobat Strategia Națională pentru Tineret 2024-2027