Cum se fură din taxele şi impozitele colectate de la populaţie O situaţie a sesizărilor penale formulate de Curtea de Conturi în perioada 2015 - 2016 la nivelul judeţului Constanţa (document)

Preşedintele Curţii de Conturi a României, Nicolae Văcăroiu, a participat, pe 24 martie, la emisiunea „Ediţie Specială“, difuzată pe TVR1. În cadrul interviului acordat postului public de televiziune - http://www.tvrplus.ro//editie-editie-speciala-547899, Văcăroiu a vorbit despre activitatea echipelor de control al inspectorilor de la camerele de conturi, despre buna-credinţă sau lipsa acesteia în cazul unor ordonatori de credite şi, nu în ultimul rând, despre încălcări grave ale legii.
 
Preşedintele Curţii de Conturi, Nicolae Văcăroiu, spune că „scopul verificărilor nu este să găsim prejudicii, dar, când se constată încălcarea legii, n-ai ce să faci, că atunci sunt eu acuzat eu pentru treaba asta“. Văcăroiu a declarat că, în 80% dintre cazuri, cei care sunt cu musca pe căciulă reclamă: „Am experienţă multă în domeniul acesta şi pot să spun că sunt unul dintre cei mai informaţi din România în sectorul acesta financiar-economic, pentru că, fără să exagerez, două-trei vagoane de dosare citesc pe an, pentru că toată corespondenţa, v-am spus, trece prin mâna mea şi după aceea pe mâna şefilor de departament şi la directori. Lucrurile nu stau chiar aşa, că sunt nemulţumiţi, sunt. Că sunt, cum să spun, încălcări ale legii, dacă vă vorbesc, vă vorbesc două săptămâni, vă puteţi imagina, spre exemplu, că am frecvent, în fiecare săptămână, câte o primărie, în care se fură din, din… 20 - 30% dintre impozitele şi taxele locale colectate? Îi pune să dea declaraţie şi recunoaşte - «am avut copiii bolnavi, nu ştiu ce, am furat două sute de mii…»“.
 
Preşedintele Curţii de Conturi, Nicolae Văcăroiu, susţine că aceste fapte ies la iveală cel mai simplu când se duc auditorii şi controlează casieria. „Câţi bani au colectat de la cetăţenii din localitate, impozite şi taxe locale, amenzi şi ce mai e acolo, pe chitanţe. Verifică, din banii ăştia, să zic, cinci sute de mii de lei, câţi dintre ei au fost depuşi la trezorerie, unde are contul entitatea!? Verificarea cea mai simplă. Şi constaţi că pe chitanţe a încasat cinci sute de mii de lei, a depus la trezorerie, control foarte simplu, pentru că avem o relaţie de cooperare foarte apropiată cu Ministerul de Finanţe, ne comunică şi zice: «Domnule, nu au depus decât trei sute de mii de lei». Când constată lucrul acesta, se duce pe doi ani, trei ani în spate şi constată că în fiecare an s-a întâmplat acest lucru. Sigur că înseamnă, furi din banul public. Este necesar să faci dosar să-l trimiţi la cercetare penală? Că e furt din banul public. Eu nu am dreptul, eu nu sunt organ de anchetă, dar nu pot să acopăr aşa ceva, pentru că auditorul acela e pasibil să fie considerat părtaş cu acela care a făcut treaba asta. Se constată. I se ia notă de relaţie. Şi el recunoaşte, casierul: «Da, ştiţi că am avut nevoie de bani, familia…». Şi are dreptate... «că salariul mic». Are dreptate prin prisma nivelului redus al salariului lui. Dar ce este interesant că-n patruzeci şi opt de ore depune banii. Toţi. Şi atunci, îmi depăşeşte competenţa mea, eu nu sunt organ de anchetă. Se duce la cercetare penală şi, bineînţeles, s-a recuperat prejudiciul, cerem, când e cazul, suspendarea din funcţie. Dar faptul că a depus o sumă atât de mare în douăzeci şi patru de ore ce înseamnă? Cum gândiţi dumneavoastră, era singur în afacerea asta?“
 
Văcăroiu a adăugat că astfel de situaţii sunt foarte frecvente, dar nu trebuie generalizat. „Nu ştiu, un caz la cincizeci de primării. Sau o sută din cele două mii opt sute“. În aceste speţe, în calitate de controlor financiar, când paguba este adusa bugetului local, banii trebuie recuperaţi. 

Situaţia sesizărilor penale formulate de Curtea de Conturi în perioada 2015 - 2016

Plecând de la declaraţiile preşedintelui Curţii de Conturi, cotidianul ZIUA de Constanţa a solicitat Curţii de Conturi o situaţie a sesizărilor penale formulate de instituţie către organele de urmărire penală în ultimii doi ani, ca urmare a verificărilor întreprinse la nivelul instituţiilor publice din judeţul Constanţa.
 
Pe site-ul Curţii de Conturi, la secţiunea „Publicaţii“, regăsim raportul privind sesizările penale formulate de Curtea de Conturi către organele de urmărire penală în perioada 2015 - 2016.
 
Prin Hotărârea nr. 65/02.03.2017, Plenul Curţii de Conturi a aprobat acest raport privind situaţia sesizărilor adresate organelor de urmărire penală de către Curtea de Conturi în cazurile în care a apreciat că sunt indicii de săvârşire a unor fapte de natură penală, însoţit de anexele şi sintezele aferente.

Iată situaţia sesizărilor la nivelul judeţului pentru perioada 2015 - 2016!

Precizăm că situaţiile prezentate mai jos nu au legătură cu afirmaţiile preşedintelui Curţii de Conturi din prima parte a materialului, ci sunt doar rezultatele verificărilor întreprinse de inspectorii Curţii la nivelul judeţului în ultimii doi ani.
 
În anul 2016, Camera de Conturi a judeţului Constanţa a încheiat un proces-verbal de constatare cu nr. 1020/19.05.2015, în urma verificărilor derulate la UAT Năvodari. Fapta săvârşită - abuz în serviciu. Prejudiciul estimat: 6.000.000 lei. Instituţia sesizată a fost DNA. Şi tot în urma controlului de anul trecut, Camera de Conturi a judeţului Constanţa a încheiat procesul-verbal nr. 2367/13.11.2015, în urma verificărilor la Fundaţia „Fantasio“ din municipiul Constanţa. Fapta semnalată - abuz în serviciu.
Prejudiciul estimat - 3.708.432 de lei. Instituţia sesizată - DNA - Serviciul teritorial Constanţa.
 

În urma verificărilor efectuate în 2015, Camera de Conturi a judeţului Constanţa a încheiat Raportul de control nr. 1629/15.07.2014, care viza Regia Autonomă Judeţeană de Drumuri şi Poduri Constanţa. Faptele semnalate: abuz în serviciu, fals intelectual, uz de fals, prejudiciul estimat - 102.774.008 lei. Organul de cercetare sesizat a fost DNA - Serviciul teritorial Constanţa.
 
Tot în urma verificărilor din anul 2015, Camera de Conturi a judeţului Constanţa a încheiat procesul-verbal de constatare nr. 1982/19.09.2014, comuna Ghindăreşti. Fapta semnalată - abuz în serviciu. Prejudiciu estimat - 3.686.152 de lei, iar organul de cercetare sesizat a fost tot Direcţia Naţională Anticorupţie.
 
O altă instituţie publică din municipiul Constanţa pe care Camera de Conturi a judeţului Constanţa a controlat-o în anul 2015 a fost SC Confort Urban SRL, care are unic acţionar Consiliul Local Municipal Constanţa. În urma verificărilor, s-a încheiat procesul-verbal de constatare nr. 2504/11.12.2014 pentru abuz în serviciu. Prejudiciul estimat a fost de
57.722.889 de lei, iar organul de cercetare sesizat, DNA.
 
Camera de Conturi a judeţului Constanţa a revenit în control la Regia Autonomă Judeţeană de Drumuri şi Poduri Constanţa în acelaşi an, 2015, după cum reiese din procesul-verbal de constatare nr. 1629/15.07.2015. Infracţiunile sesizate către DNA au vizat de această dată abuz în serviciu, fals intelectual. Prejudiciul estimat - 41.532.383 de lei.
 

În luna aprilie a anului 2015, Camera de Conturi Constanţa a verificat şi Compania Naţională Administrarea Porturilor Maritime SA. În urma controlului, inspectorii constănţeni au încheiat Raportul nr. 700/15.04.2015, care viza încălcarea art. 64 din Legea nr. 94/1992, republicată. Prejudiciul estimat - 21.086.004 lei. Sesizarea Curţii s-a îndreptat către aceeaşi Direcţie Naţională Anticorupţie.
 
În secţiunea „Documente“, puteţi consulta sinteza raportului privind sesizările penale formulate de Curtea de Conturi către organele de urmărire penală în perioada 2015 - 2016.