Ideea, susţinută şi la Constanţa Viceprimarul ales prin ordin de primar, propunerea edililor la Forumul Administraţiei Publice Locale

 

Forumul Administraţiei Publice Locale a debutat luni, la Palatul Parlamentului, şi s-a încheiat miercuri. Evenimentul naţional, la care au participat preşedintele Klaus Iohannis şi premierul Dacian Cioloş, precum şi structuri asociative de la nivelul administraţiilor publice locale, a constituit o platformă de dezbateri privind priorităţile celei de-a doua etape a mandatului actualului Guvern în relaţia cu administraţia publică locală.
 
Forumul a reunit în jur de 1.000 de participanţi, preşedinţii structurilor asociative ale administraţiei publice locale - Uniunea Naţională a Consiliilor Judeţene din România, Asociaţia Municipiilor din România şi Asociaţia Comunelor din România -, ambasadori, reprezentanţi ai mediului academic şi ai organizaţiilor nonguvernamentale, prefecţi, primari ai comunelor, oraşelor şi municipiilor, preşedinţi ai consiliilor judeţene, membri ai Cabinetului Cioloş şi preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului. Un interes la fel de mare au arătat ambasadorii şi reprezentanţii mediului academic şi ai organizaţiilor nonguvernamentale invitaţi la eveniment.
 
De la Constanţa, o delegaţie formată din mai mulţi primari a mers la Bucureşti pentru a-şi susţine proiectele pentru dezvoltare locală. Printre aceştia s-au numărat Decebal Făgădău (Constanţa), Mariana Gâju (Cumpăna, preşedintele ACoR Constanţa), Gheorghe Frigioi (Crucea), Ioan Roman (Lumina), Mihai Soare (Siliştea), dar şi alţii.

Parteneriat durabil şi transparent

În deschiderea evenimentului, prim-ministrul României, Dacian Cioloş, viceprim-ministrul Vasile Dîncu, ministrul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice şi preşedinţii structurilor asociative ale administraţiei publice locale - Uniunea Naţională a Consiliilor Judeţene din România, Asociaţia Municipiilor din România şi Asociaţia Comunelor din România au vorbit despre importanţa unui parteneriat transparent şi durabil al Guvernului cu administraţia publică locală.
 
În opinia premierului României, Dacian Cioloş, „pentru a avea politici publice bazate pe o înţelegere a nevoilor reale ale oamenilor, o administraţie performantă, în serviciul cetăţenilor, o guvernare deschisă şi eficientă, este nevoie de un parteneriat durabil şi transparent între Guvern şi autorităţile locale“.
 
La rândul său, vicepremierul Vasile Dîncu, ministrul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, a subliniat care sunt beneficiile acestei colaborări: administraţia locală află în ce fel actualul Guvern poate sprijini aleşii locali pentru concretizarea proiectelor de dezvoltare locală, ce planuri, strategii, programe de dezvoltare şi finanţare pot accesa pentru a dezvolta localităţile şi judeţele pe care le administrează. În acelaşi timp, Guvernul identifică problemele cu care se confruntă autorităţile publice în realizarea acestor programe.
 
Preşedinţii structurilor asociative ale administraţiei publice locale prezenţi la deschiderea forumului au vorbit despre obiectivele administraţiei publice locale: modernizarea statului prin descentralizare, ghişeul unic, consolidarea autonomiei locale în România, elaborarea codului finanţelor publice locale, consultarea autorităţilor publice locale în toate chestiunile care le privesc în mod direct, modificarea şi completarea Legii administraţiei publice locale şi un sistem de salarizare echitabilă pentru administraţia publică locală.
 
„La forum s-a vorbit, s-a propus, rămâne însă de văzut câte dintre cele propuse de ACoR (n.r. Asociaţia Comunelor din România) se vor materializa. Una dintre aceste propuneri, destul de interesantă, a fost cea expusă de preşedintele ACoR, Emil Drăghici, ca urmare a mai multor discuţii purtate cu aleşii locali din toată ţara. Propunerea sa este ca alegerea viceprimarului să se facă prin dispoziţie de primar, şi nu prin hotărâre de consiliu. Desigur, nu este cazul la noi, dar sunt multe comune din România în care se întâmplă ca foştii rivali din campania electorală să fie nevoiţi să conlucreze, şi, de multe ori, animozităţile electorale nu se sting“, a declarat, pentru ZIUA de Constanţa, primarul comunei Crucea, Gheorghe Frigioi.

 
De asemenea, s-a mai discutat şi despre armonizarea cadrului legislativ - codul fiscal să fie valabil pe o perioadă de minimum cinci ani -, dar au fost prezentate şi alte aspecte de interes pentru unităţile administrativ-teritoriale comunale, orăşeneşti şi municipale.

Zero localităţi lipsite de infrastructură tehnico-edilitară, o prioritate până în 2035

În cadrul forumului, a fost prezentată şi Strategia de Dezvoltare Teritorială a României (SDTR). „De multe ori, dumneavoastră, primarii, spuneţi că sunteţi prea mici pentru proiecte mari, dar, cu ajutorul Guvernului, se pot găsi resurse şi pentru proiectele mari. Vrem să facem cooperare descentralizată, schimb de reţete de succes, pentru că deseori administraţia locală e mai creativă decât administraţia centrală, iar noi vrem să premiem proiectele dvs. de succes. Vrem să luam în calcul planurile de acţiune locală atunci când facem strategiile naţionale. Am preluat deja foarte multe experienţe şi observaţii din teritoriu“, a declarat vicepremierul Vasile Dîncu.

SDTR prevede pentru anul 2035:

•     zero localităţi lipsite de infrastructură tehnico-edilitară;
•     un hub portuar de importanţă internaţională;
•     câte şase poli de excelenţă rurală în fiecare judeţ;
•     şapte spitale regionale;
•     opt poli tehnologici dezvoltaţi (în principalele centre universitare şi CDI - Bucureşti, Braşov, Cluj, Constanţa, Craiova, Iaşi, Ploieşti, Timişoara);
•     nouă parcuri industriale şi ştiinţifice dezvoltate;

•     o nouă hidrocentrală pe Dunăre;
•     12 centuri ocolitoare pentru oraşe reşedinţă de judeţ;
•     platforme intermodale dezvoltate;
•     patru staţiuni balneare incluse în circuitele turistice internaţionale;
•     15 sisteme urbane create la nivel naţional;
•     16 situri industriale reabilitate;
•     centre istorice renovate/regenerate;
•     infrastructură dezvoltată pentru reciclarea deşeurilor;
•     reţea de staţiuni/localităţi turistice dezvoltate;
•     20 de parcuri naturale incluse în reţeaua turistică internaţională;
•     constituirea a cel puţin patru zone metropolitane competitive la nivel european;
•     Bucureşti 2035 - transformarea capitalei într-un pol competitiv la nivel european.