În ce condiţii puteţi solicita urna mobilă Peste 640.000 de constănţeni sunt aşteptaţi la urne, în acest weekend, la referendumul pentru familie

646.237 de alegători din judeţul Constanţa sunt aşteptaţi sâmbătă şi duminică la urne, la referendumul pentru revizuirea Constituţiei, în sensul redefinirii familiei ca fiind căsătoria liber consimţită între un bărbat şi o femeie.

Şi constănţenii sunt chemaţi să răspundă cu „Da” sau „Nu” la întrebarea „Sunteţi de acord cu Legea de revizuire a Constituţiei României în forma adoptată de Parlament?”. Prefectul judeţului Constanţa, Dumitru Jeacă, a precizat pentru cotidianul ZIUA de Constanţa că la nivelul judeţului Constanţa sunt organizate 556 de secţii de votare, iar pentru scrutin au fost tipărite 689.798 de buletine de vot - cu 10% mai mult decât numărul alegătorilor înscrişi pe listele electorale permanente. Cele mai multe secţii de votare sunt în municipiul Constanţa. Secţiile de votare se vor deschide, în fiecare zi de referendum, la ora 7.00 şi se vor închide la ora 21.00.

Cum pot vota constănţenii

Au dreptul să voteze la referendum toţi cetăţenii români care au împlinit vârsta de 18 ani până în ziua referendumului, inclusiv, cu excepţia debililor sau a alienaţilor mintal puşi sub interdicţie, precum şi a persoanelor condamnate prin hotărâre judecătorească definitivă la pierderea drepturilor electorale.

Cetăţenii care, în ziua referendumului naţional, se află într-o altă localitate decât cea în care sunt înscrişi pe lista electorală pot să îşi exercite dreptul de vot în localitatea respectivă, la orice secţie de votare, urmând a fi înscrişi într-o listă suplimentară de către preşedintele biroului electoral al secţiei, pe baza actului de identitate.

Actele de identitate pe baza cărora alegătorii pot vota la referendum sunt: cartea de identitate; cartea electronică de identitate; cartea de identitate provizorie; buletinul de identitate; paşaportul diplomatic; paşaportul diplomatic electronic; paşaportul de serviciu şi paşaportul de serviciu electronic; carnetul de serviciu militar, în cazul elevilor din şcolile militare; paşaportul simplu; simplu temporar şi simplu electronic, cu menţionarea ţării de domiciliu.

Cum se desfăşoară procesul votării

Accesul participanţilor la referendum în sala de vot are loc în serii corespunzătoare numărului cabinelor. Fiecare participant va prezenta biroului electoral al secţiei de votare actul de identitate. Biroul electoral, după verificarea înscrierii în lista electorală sau după înscrierea în lista electorală suplimentară, va înmâna participantului buletinul de vot şi ştampila cu menţiunea „Votat”.

Participantul la referendum îşi va exprima voinţa în mod individual, într-o cabină închisă, aplicând ştampila „Votat” numai în unul dintre cele două pătrate ale buletinului de vot, corespunzător opţiunii sale.

După ce a votat, participantul la referendum va îndoi buletinul de vot, astfel ca pagina albă, care poartă ştampila de control, să rămână în afară, după care îl va introduce în urnă, având grijă să nu se deschidă. Ştampila încredinţată pentru votare se restituie preşedintelui, care va aplica pe cartea de alegător ştampila de control a secţiei de votare.

Preşedintele secţiei de votare poate să ia măsuri ca staţionarea celui care votează în cabina de votare să nu se prelungească nejustificat. Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare poate suspenda votarea pentru motive temeinice. Suspendarea nu poate depăşi o oră şi va fi anunţată prin afişare pe uşa localului de vot. Durata tuturor suspendărilor nu poate depăşi două ore. În timpul suspendării, urnele de votare, ştampilele, buletinele de vot şi toate lucrările biroului electoral vor rămâne sub pază permanentă.

În cabina de vot intră o singură persoană

Prezenţa oricărei persoane în cabinele de vot în afara celei care votează este interzisă. Participantul la referendum care, din motive temeinice, constatate de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, nu poate să voteze singur are dreptul să cheme în cabina de votare un însoţitor ales de el, în scopul de a-l ajuta.

Persoanele netransportabile din cauză de boală sau de invaliditate pot solicita urna mobilă

Potrivit Biroului Electoral Central, cererile persoanelor netransportabile din cauză de boală sau de invaliditate care nu se află în instituţii sanitare sau de ocrotire socială şi care doresc să voteze prin intermediul urnei speciale se depun la biroul electoral al celei mai apropiate secţii de votare, însoţite de copii ale actelor din care rezultă starea de sănătate ori de invaliditate. Cererile pot fi depuse de orice persoană, inclusiv în orice zi a votării, cu suficient timp înaintea încheierii procesului electoral.


Cererile de votare prin intermediul urnei speciale trebuie datate şi semnate olograf şi vor cuprinde numele, prenumele, codul numeric personal, domiciliul sau reşedinţa, seria şi numărul actului de identitate ale fiecărui alegător.
 
De asemenea, alegătorii care, la data scrutinului, sunt internaţi într-o unitate sanitară publică sau privată, cămin pentru persoane vârstnice ori de alte asemenea aşezăminte sociale publice sau private pot solicita exercitarea dreptului de vot prin intermediul urnei speciale biroului electoral al celei mai apropiate secţii de votare.

Urna mobilă - folosită şi în cazul deţinuţilor

Persoanele deţinute în baza unui mandat de arestare preventivă sau cele care execută o pedeapsă privativă de libertate, dar care nu şi-au pierdut drepturile electorale votează prin intermediul urnei speciale.

Cele asupra cărora s-a luat măsura arestului la domiciliu votează şi ele prin intermediul urnei speciale, în condiţiile în care formulează o cerere în acest sens către biroul electoral al secţiei de votare în a cărei rază teritorială se află imobilul.


Rezultatele centralizate la nivel naţional de către Biroul Electoral Central, cuprinzând numărul voturilor valabil exprimate pentru fiecare răspuns de pe buletinul de vot şi numărul voturilor nule, se înaintează, cu pază militară, la Curtea Constituţională, în termen de 24 de ore de la încheierea centralizării. CCR prezintă Parlamentului un raport cu privire la respectarea procedurii pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului naţional şi confirmă rezultatele acestuia. Legea de revizuire a Constituţiei intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României a hotărârii Curţii Constituţionale de confirmare a rezultatelor referendumului. CCR publică rezultatul referendumului în Monitorul Oficial al României şi în presă.


Potrivit Legii 3/2000, ca referendumul naţional să fie valabil este necesară o prezenţă la urne a cel puţin 30% dintre persoanele înscrise pe listele electorale permanente. Referendumul va fi validat dacă opţiunile valabil exprimate reprezintă cel puţin 25% din cei înscrişi pe listele electorale permanente.

Propunerea legislativă de revizuire a Constituţiei care prevede că familia se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între un bărbat şi o femeie a fost adoptată în luna septembrie de Senat.

Potrivit modificării propuse pentru articolul 48 din Constituţie, „Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între un bărbat şi o femeie, pe egalitatea acestora şi pe dreptul şi îndatorirea părinţilor de a asigura creşterea, educaţia şi instruirea copiilor”. În acest moment, articolul 48 din Constituţie prevede că „Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între soţi”.
 
Biroul Electoral de Circumscripţie nr. 14 Constanţa pentru referendumul pentru familie este condus de magistratul Mihaela Crina Popescu - preşedinte al Biroului Electoral Judeţean. Din BEJ mai fac parte şi următorii reprezentanţi ai partidelor politice parlamentare, după cum urmează: Codrin Alexandru Popescu - PSD, Marius Alexandru Tomifte - PNL, Lorin Ursa - USR, Valeria Drăniceanu - ALDE , Ion Encică  - UDMR şi Lidia Turcu  - PMP.
Citeşte şi:
 
Cine face parte din Biroul Electoral Judeţean Constanţa la referendumul pentru familie?