Magazie de deşeuri radioactive lângă Cernavodă Discuţii reluate pentru construcţia depozitului nuclear de la Saligny

Până la sfârşitul anului 2014, lângă comuna Saligny ar fi trebuit să fie finalizată construcţia unui depozit pentru deşeuri mediu şi slab radioactive provenite de la Centrala Nuclearelectrică de la Cernavodă, însă proiectul a fost o vreme abandonat. Reprezentanţii Agenţiei Naţionale pentru Deşeuri Radioactive (ANDR) au reluat recent discuţiile privind construcţia, în dreptul comunei Saligny, a depozitului pentru stocarea deşeurilor radioactive generate la Centrala Nuclearelectrică de la Cernavodă.

Potrivit planurilor iniţiale făcute de autorităţi încă dinainte de 2006, depozitul ar fi trebuit să fie ridicat pe o suprafaţă de circa 40 de hectare de teren, iar banii necesari construcţiei ar fi trebuit să fie asiguraţi de Nuclearelectrica prin plata unei taxe de doi euro pentru fiecare MWh de energie produs, însă, din cauza lipsei fondurilor, termenul a fost amânat vreme de 10 ani.
Pentru comunitatea de la Saligny, proiectul ar fi însemnat o gură de oxigen; locuitorii sperau să primească unele compensaţii de la Guvern pentru faptul că ar fi fost expuşi riscului, urmând să se învecineze cu depozitul de deşeuri radioactive, aşa cum primesc cei din Slovenia din partea Guvernului lor pentru acelaşi tip de construcţie.

„Dinainte de 2006 se poartă discuţii pe marginea subiectului privind construcţia depozitului de deşeuri radioactive în comuna Saligny şi încă nu s-a depăşit acest stadiu. Din câte cunosc, autorităţile din domeniul energiei nucleare trebuie să efectueze o serie de informări asupra impactului pe care acest proiect îl are pentru localitate. Dacă va fi construit acest depozit, consider că este un lucru benefic pentru comunitatea locală, prin aportul de bani la bugetul local“, a declarat primarul comunei Saligny, Ion Beiu.
Preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Deşeuri Radioactive (ANDR), Florin Tătar, a declarat luni în cadrul unei conferinţe pe tema managementului combustibilului nuclear: „Saligny este amplasamentul preferat, însă avem şi alternative, în cazul în care forajele de testare pe care le facem acolo demonstrează că nu este locul optim. [...] Noi suntem pregătiţi să facem acest depozit până în 2020, însă depinde de extinderea duratei de viaţă a Unităţii 1, de unde vor proveni noi deşeuri radioactive pe care va trebui să le depozităm“. „Unitatea 1 a fost pusă în funcţiune în 1996, iar durata de viaţă este de maximum 30 de ani. Ţinem legătura cu cei de la Nuclearelectrica să vedem când vor decide această extindere, apoi ne vom corela strategia cu ei“, precizează Florin Tătar.

Tot el a mai precizat că în prezent studiul de fezabilitate pentru depozitul de la Saligny este supus unei revizii care se va termina la finele acestei luni şi care va reactualiza costurile proiectului.
„Vom intra în consultări şi cu populaţia. Dacă populaţia se opune, nu putem construi depozitul, dar avem nevoie de un astfel de depozit pentru că deşeurile radioactive trebuie depozitate definitiv. Este suficient spaţiu şi pentru amplasamente alternative în România”, a mai spus Tătar.
Rolul depozitul de la Saligny este acela de stocare pe termen lung a deşeurilor slab şi mediu radioactive provenite de la patru reactoare nucleare, precum şi din activitatea de dezafectare a acestora, la finele perioadei de viaţă. În prezent, deşeurile radioactive rezultate de la centrala nucleară de la Cernavodă sunt stocate într-un depozit intermediar de combustibil ars şi de deşeuri radioactive, în butoaie din oţel inox cu o capacitate de 220 de litri fiecare.