Muzică de petrecere şi voie bună Serbare câmpenească tradiţională de 1 Mai, la Cumpăna
Muzică de petrecere şi voie bună: Serbare câmpenească tradiţională de 1 Mai, la Cumpăna
01 May, 2019 00:00
ZIUA de Constanta
2589
Marime text
Primăria şi Consiliul Local al comunei Cumpăna organizează, de 1 Mai, o serbare câmpenească ce va avea loc începând cu ora 12.00, pe malul stâng al Canalului Dunăre - Marea Neagră.
Ca în fiecare an, locuitorii comunei Cumpăna vor sărbători Ziua Muncii alături de membrii ansamblurilor folclorice „Româncuţa”, „Boboceii Cumpenei”, „Muguraşii Cumpenei”, „Doina Cumpenei”, Ansamblul de Dansuri Turceşti „Kardelen”, Grupul Folktrotter. Pe scenă vor mai urca soliştii vocali Ştefania Luzinschi, Elena Iordan, Cătălin Câmpanu, Andreea Scurtu. De asemenea vor mai evolua elevele Şcolii de Balet „Nicolae Spirescu“, cursante la dans sportiv - „Laura Dance Studio“ şi la gimnastică ritmică. Nu în ultimul rând, invitaţii vor fi încântaţi de muzica populară şi de petrecere a formaţiei Amigo: Iulian Tănase, Marian Bordea, Sandu Gubei, Lucian Costea, Niţu Jan, Mihai Teodor, Aurel Costea, Marian Ungureanu, Gabriel Amza, Stelică Militaru şi fiul, Nenciu Tudorel, Amet Elvis, Osman Vîrlan. Muzica de petrecere, grătarele cu mititei şi voia bună se vor menţine pe durata întregii zile, până târziu în noapte.
1 Mai, Ziua Muncii, este sărbătorită în mai multe ţări de pe glob şi în multe părţi, inclusiv în România, este zi liberă decretată prin lege. Muncitorii din majoritatea ţărilor industrializate sărbătoresc 1 Mai, dar la origine stă o mişcare a sindicaliştilor din Chicago care au cerut reducerea normei orare zilnice de muncă la 8 ore. Rezultatul grevei de la Chicago şi apoi din toată America s-a concretizat în reducerea numărului de ore muncite într-o zi la 8 ore. Doi ani mai târziu, social-democraţii afiliaţi la aşa-numita Internaţională a ll-a au stabilit, la Paris, ca ziua de 1 mai să fie o zi internaţională a muncitorilor. În perioada care a urmat, pe 1 mai au avut loc anual demonstraţii în Statele Unite, majoritatea ţărilor europene, în Chile, Peru şi Cuba.
În Europa şi alte ţări din lume, această dată a fost desemnată Ziua Muncii, amintind de jertfa muncitorilor care şi-au dat viaţa pentru obţinerea reducerii normei orare zilnice de muncă la 8 ore. În România, 1 Mai a fost sărbătorită prima dată în 1890, în timpul domniei lui Carol I. Ziua a devenit sărbătoare naţională în perioada comunismului, când erau organizate manifestaţii propagandistice de amploare pe marile bulevarde şi pe stadioanele din toată ţara. După căderea comunismului, românii au renunţat la festivităţile propagandistice de 1 Mai. Ziua a fost însă marcată prin organizarea de evenimente sociale, în aer liber. Astfel, în această perioadă a anului, oamenii merg în minivacanţe la mare sau la munte sau la picnic, pentru a face grătare în aer liber, alături de prieteni şi familie.
Ca în fiecare an, locuitorii comunei Cumpăna vor sărbători Ziua Muncii alături de membrii ansamblurilor folclorice „Româncuţa”, „Boboceii Cumpenei”, „Muguraşii Cumpenei”, „Doina Cumpenei”, Ansamblul de Dansuri Turceşti „Kardelen”, Grupul Folktrotter. Pe scenă vor mai urca soliştii vocali Ştefania Luzinschi, Elena Iordan, Cătălin Câmpanu, Andreea Scurtu. De asemenea vor mai evolua elevele Şcolii de Balet „Nicolae Spirescu“, cursante la dans sportiv - „Laura Dance Studio“ şi la gimnastică ritmică. Nu în ultimul rând, invitaţii vor fi încântaţi de muzica populară şi de petrecere a formaţiei Amigo: Iulian Tănase, Marian Bordea, Sandu Gubei, Lucian Costea, Niţu Jan, Mihai Teodor, Aurel Costea, Marian Ungureanu, Gabriel Amza, Stelică Militaru şi fiul, Nenciu Tudorel, Amet Elvis, Osman Vîrlan. Muzica de petrecere, grătarele cu mititei şi voia bună se vor menţine pe durata întregii zile, până târziu în noapte.
Semnificaţia sărbătorii
1 Mai, Ziua Muncii, este sărbătorită în mai multe ţări de pe glob şi în multe părţi, inclusiv în România, este zi liberă decretată prin lege. Muncitorii din majoritatea ţărilor industrializate sărbătoresc 1 Mai, dar la origine stă o mişcare a sindicaliştilor din Chicago care au cerut reducerea normei orare zilnice de muncă la 8 ore. Rezultatul grevei de la Chicago şi apoi din toată America s-a concretizat în reducerea numărului de ore muncite într-o zi la 8 ore. Doi ani mai târziu, social-democraţii afiliaţi la aşa-numita Internaţională a ll-a au stabilit, la Paris, ca ziua de 1 mai să fie o zi internaţională a muncitorilor. În perioada care a urmat, pe 1 mai au avut loc anual demonstraţii în Statele Unite, majoritatea ţărilor europene, în Chile, Peru şi Cuba.
În Europa şi alte ţări din lume, această dată a fost desemnată Ziua Muncii, amintind de jertfa muncitorilor care şi-au dat viaţa pentru obţinerea reducerii normei orare zilnice de muncă la 8 ore. În România, 1 Mai a fost sărbătorită prima dată în 1890, în timpul domniei lui Carol I. Ziua a devenit sărbătoare naţională în perioada comunismului, când erau organizate manifestaţii propagandistice de amploare pe marile bulevarde şi pe stadioanele din toată ţara. După căderea comunismului, românii au renunţat la festivităţile propagandistice de 1 Mai. Ziua a fost însă marcată prin organizarea de evenimente sociale, în aer liber. Astfel, în această perioadă a anului, oamenii merg în minivacanţe la mare sau la munte sau la picnic, pentru a face grătare în aer liber, alături de prieteni şi familie.
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
Comentarii