Muzică şi foc de tabără, la serbarea câmpenească de 1 Mai Locuitorii comunei Cumpăna au celebrat Ziua Muncii (galerie foto)
Muzică şi foc de tabără, la serbarea câmpenească de 1 Mai: Locuitorii comunei Cumpăna au celebrat Ziua Muncii
02 May, 2019 00:00
ZIUA de Constanta
2330
Marime text
Ca în fiecare an, locuitorii comunei Cumpăna au serbat, alături de membrii ansamblurilor folclorice, de elevii şi micuţii din comună, Ziua Muncii, 1 Mai.
Primăria şi Consiliul Local al Comunei Cumpăna au organizat, ieri, o serbare câmpenească, care a avut loc pe malul stâng al Canalului Dunăre - Marea Neagră. De la mic la mare, locuitorii comunei, alături de alţi invitaţi, au dat curs invitaţiei autorităţii publice locale şi au ajuns la serbarea câmpenească. Pe pajiştea de la marginea comunei, au fost amplasate o scenă, un tobogan gonflabil pentru copii, corturi şi grătare pentru petrecăreţi.
„Cei mai buni ambasadori ai comunei Cumpăna sunt copiii noştri, care au pregătit un concert de zile mari. Suntem pentru a 18-a oară la serbarea românească la Cumpăna. Mulţumim lui Dumnezeu că nu ne-a lăsat şi că ne-a păzit de vitregiile naturii cu care, din păcate, unele localităţi ale ţării se confruntă. Mulţumim profesorilor care, alături de echipa Primăriei Cumpăna, s-au ocupat de această serbare. Manifestarea depinde de noi să fie o reuşită. Uitaţi-vă la efortul pe care îl depun copiii ca să evolueze pe scenă în faţa dvs. Să aplaudăm şi micuţele campioane naţionale ale României la gimnastică, pregătite de Elena Vlad, campioană balcanică la gimnastică ritmică. Bucurie mai mare nu putem avea decât să ascultăm şi grupul chitarelor de la Cumpăna. Dragi prieteni, vă mulţumesc!“, le-a spus celor prezenţi primarul comunei Cumpăna, ec. Mariana Gâju.
Pe scenă au evoluat ansamblurile folclorice „Româncuţa”, „Boboceii Cumpenei”, „Muguraşii Cumpenei”, „Doina Cumpenei”, ansamblul de Dansuri Turceşti „Kardelen”, Grupul Folktrotter. De asemenea, pe scenă au mai urcat soliştii vocali Ştefania Luzinschi, Elena Iordan, Cătălin Câmpanu, Andreea Scurtu. Din programul artistic au mai făcut parte momentele artistice prezentate de balerinele de la Şcoala de Balet „Nicolae Spirescu“ şi de tinerele de la „Laura Dance Studio“. ritmice. Nu în ultimul rând, invitaţii au fost încântaţi de muzica populară şi de petrecere a formaţiei AMIGO: Iulian Tănase, Marian Bordea, Sandu Gubei, Lucian Costea, Niţu Jan, Mihai Teodor, Aurel Costea, Marian Ungureanu, Gabriel Amza, Stelică Militaru şi fiul, Nenciu Tudorel, Amet Elvis, Osman Vîrlan. Muzica de petrecere, grătarele cu mititei şi voia bună s-au menţinut pe durata întregii zile, până târziu în noapte. Ziua s-a încheiat cu un foc de tabără.
1 Mai, Ziua Muncii, este sărbătorită în mai multe ţări de pe glob şi în multe părţi, inclusiv în România, este zi liberă decretată prin lege. Muncitorii din majoritatea ţărilor industrializate sărbătoresc 1 Mai, dar la origine stă o mişcare a sindicaliştilor din Chicago care au cerut reducerea normei orare zilnice de muncă la 8 ore. Rezultatul grevei de la Chicago şi apoi din toată America s-a concretizat în reducerea numărului de ore muncite într-o zi la 8 ore. Doi ani mai târziu, social-democraţii afiliaţi la aşa-numita Internaţională a ll-a au stabilit, la Paris, ca ziua de 1 mai să fie o zi internaţională a muncitorilor. În perioada care a urmat, pe 1 mai au avut loc anual demonstraţii în Statele Unite, majoritatea ţărilor europene, în Chile, Peru şi Cuba.
În Europa şi alte ţări din lume, această dată a fost desemnată Ziua Muncii, amintind de jertfa muncitorilor care şi-au dat viaţa pentru obţinerea reducerii normei orare zilnice de muncă la 8 ore. În România, 1 Mai a fost sărbătorită prima dată în 1890, în timpul domniei lui Carol I. Ziua a devenit sărbătoare naţională în perioada comunismului, când erau organizate manifestaţii propagandistice de amploare pe marile bulevarde şi pe stadioanele din toată ţara. După căderea comunismului, românii au renunţat la festivităţile propagandistice de 1 Mai. Ziua a fost însă marcată prin organizarea de evenimente sociale, în aer liber. Astfel, în această perioadă a anului, oamenii merg în minivacanţe la mare sau la munte sau la picnic, pentru a face grătare în aer liber, alături de prieteni şi familie.
Primăria şi Consiliul Local al Comunei Cumpăna au organizat, ieri, o serbare câmpenească, care a avut loc pe malul stâng al Canalului Dunăre - Marea Neagră. De la mic la mare, locuitorii comunei, alături de alţi invitaţi, au dat curs invitaţiei autorităţii publice locale şi au ajuns la serbarea câmpenească. Pe pajiştea de la marginea comunei, au fost amplasate o scenă, un tobogan gonflabil pentru copii, corturi şi grătare pentru petrecăreţi.
„Cei mai buni ambasadori ai comunei Cumpăna sunt copiii noştri, care au pregătit un concert de zile mari. Suntem pentru a 18-a oară la serbarea românească la Cumpăna. Mulţumim lui Dumnezeu că nu ne-a lăsat şi că ne-a păzit de vitregiile naturii cu care, din păcate, unele localităţi ale ţării se confruntă. Mulţumim profesorilor care, alături de echipa Primăriei Cumpăna, s-au ocupat de această serbare. Manifestarea depinde de noi să fie o reuşită. Uitaţi-vă la efortul pe care îl depun copiii ca să evolueze pe scenă în faţa dvs. Să aplaudăm şi micuţele campioane naţionale ale României la gimnastică, pregătite de Elena Vlad, campioană balcanică la gimnastică ritmică. Bucurie mai mare nu putem avea decât să ascultăm şi grupul chitarelor de la Cumpăna. Dragi prieteni, vă mulţumesc!“, le-a spus celor prezenţi primarul comunei Cumpăna, ec. Mariana Gâju.
Pe scenă au evoluat ansamblurile folclorice „Româncuţa”, „Boboceii Cumpenei”, „Muguraşii Cumpenei”, „Doina Cumpenei”, ansamblul de Dansuri Turceşti „Kardelen”, Grupul Folktrotter. De asemenea, pe scenă au mai urcat soliştii vocali Ştefania Luzinschi, Elena Iordan, Cătălin Câmpanu, Andreea Scurtu. Din programul artistic au mai făcut parte momentele artistice prezentate de balerinele de la Şcoala de Balet „Nicolae Spirescu“ şi de tinerele de la „Laura Dance Studio“. ritmice. Nu în ultimul rând, invitaţii au fost încântaţi de muzica populară şi de petrecere a formaţiei AMIGO: Iulian Tănase, Marian Bordea, Sandu Gubei, Lucian Costea, Niţu Jan, Mihai Teodor, Aurel Costea, Marian Ungureanu, Gabriel Amza, Stelică Militaru şi fiul, Nenciu Tudorel, Amet Elvis, Osman Vîrlan. Muzica de petrecere, grătarele cu mititei şi voia bună s-au menţinut pe durata întregii zile, până târziu în noapte. Ziua s-a încheiat cu un foc de tabără.
Semnificaţia sărbătorii de 1 Mai
1 Mai, Ziua Muncii, este sărbătorită în mai multe ţări de pe glob şi în multe părţi, inclusiv în România, este zi liberă decretată prin lege. Muncitorii din majoritatea ţărilor industrializate sărbătoresc 1 Mai, dar la origine stă o mişcare a sindicaliştilor din Chicago care au cerut reducerea normei orare zilnice de muncă la 8 ore. Rezultatul grevei de la Chicago şi apoi din toată America s-a concretizat în reducerea numărului de ore muncite într-o zi la 8 ore. Doi ani mai târziu, social-democraţii afiliaţi la aşa-numita Internaţională a ll-a au stabilit, la Paris, ca ziua de 1 mai să fie o zi internaţională a muncitorilor. În perioada care a urmat, pe 1 mai au avut loc anual demonstraţii în Statele Unite, majoritatea ţărilor europene, în Chile, Peru şi Cuba.
În Europa şi alte ţări din lume, această dată a fost desemnată Ziua Muncii, amintind de jertfa muncitorilor care şi-au dat viaţa pentru obţinerea reducerii normei orare zilnice de muncă la 8 ore. În România, 1 Mai a fost sărbătorită prima dată în 1890, în timpul domniei lui Carol I. Ziua a devenit sărbătoare naţională în perioada comunismului, când erau organizate manifestaţii propagandistice de amploare pe marile bulevarde şi pe stadioanele din toată ţara. După căderea comunismului, românii au renunţat la festivităţile propagandistice de 1 Mai. Ziua a fost însă marcată prin organizarea de evenimente sociale, în aer liber. Astfel, în această perioadă a anului, oamenii merg în minivacanţe la mare sau la munte sau la picnic, pentru a face grătare în aer liber, alături de prieteni şi familie.
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
Comentarii