„Orașul meu din mozaic“ este, de fapt, din gresie. Cum arată după numai o lună lucrările de 120.000 de lei?! (galerie foto)

Începând cu luna august, în Constanța a fost demarat proiectul „Orașul meu din mozaic”, care s-a desfășurat în perioada 20 august - 20 septembrie. În acest interval, au fost realizate 21 de lucrări, în cea mai mare parte de către voluntari, la sediul Facultății de Arte din cadrul Universității „Ovidius“. Proiectul depus de fundația Metamorphosis a Universității „Ovidius“ a fost finanțat de către Primăria municipiului Constanța, cu suma de 120.000 de lei, adică 1 miliard și 200 milioane lei vechi, plătiți de municipalitate pe lucrări de mozaic, de calitate îndoielnică, după cum susțin unii dintre constănțeni.


După numai o lună, lucrările amplasate la intersecția străzii Pandurului cu șoseaua Mangaliei sunt pline de pete.


I-am contactat pe reprezentanții Primăriei Constanța pentru a afla cine asigură mentenanța și întreținerea acestor lucrări.
Deoarece proiectul nu a fost decontat integral, acesta se află încă în custodia celor care l-au realizat, ulterior, va fi predat municipalității și cel mai probabil va ajunge apoi în custodia Confort Urban, administratorul drumurilor din municipiu.
Din acest motiv, cele două mozaicuri degradate din Km 5 vor fi reparate de echipa care le-a realizat.

Am fost curioși să aflăm cum pot fi întreținute aceste lucrări, având în vedere faptul că opinia publică nu cunoaște care sunt materialele din care au fost realizate. Am luat legătura cu coordonatorul proiectului, Ovidiu Felipov, asistent doctorand la Facultatea de Arte a Universității Ovidius Constanța, artist plastic și membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România.


Felipov a precizat că în ceea ce privește soluțiile de întreținere a lucrărilor nu există recomandări clare, ci mai degrabă câteva interdicții de utilizare de compuși acizi care ar putea afecta smalțul mozaicurilor.



De pildă, lucrările de la intersecția străzii Pandurului cu șoseaua Mangaliei vor fi curățate cu un diluant mediu, a mai spus Ovidiu Felipov.
În opinia acestuia, dacă cele 21 de lucrări vor avea parte de un regim de întreținere corect, durata lor de viață poate fi îndelungată, în schimb, dacă vor fi folosite substanțe interzise, „mozaicurile nu vor rezista mai mult de 5-6 ani”.


De altfel, Ovidiu Felipov a dat chiar un exemplu în acest sens. Este vorba despre un mozaic amplasat în apropierea sediului Universității Ovidius, chiar pe bulevardul Mamaia, care a primit și un tratament cu o soluție antiderapantă, care însă a fost „ștearsă” cu roțile de autoturismele parcate neregulamentar în zonă. Un altul a fost pătat cu noroi de la apa scursă de la copacii de pe același bulevard.
Coordonatorul proiectul nu a putut preciza o garanție exactă pentru lucrările care vor intra în numai câteva zile în patrimoniul orașului, lăsând să se înțeleagă faptul că, de obicei, genul acestea de lucrări pe proiect au o garanție de minimum doi ani.



Doi sau cinci ani? Nu prea suna promițător! Am aflat însă de la Ovidiu Felipov că aceste mozaicuri elvețiene au fost realizate totuși din gresie. Nu știm exact dacă mp a costat 50 sau 100 de lei, însă ne-am uitat și noi în normative și am făcut un calcul sumar.


Astfel, normativul spune cam așa:
Manoperă =10 ore/mp x 30 lei /oră = maximum 300 lei /mp;
Material: gresie +adeziv = maximum 100 lei/mp.
Grosso modo, avem un cost de 1.000 lei/mp, dacă includem și pregătirea terenului pentru realizarea mozaicului, dacă este cazul, săpătură și transport moloz excavat.


Informațiile de mai sus ne-au fost puse la dispoziție de un inginer care a coordonat realizarea acestui gen de lucrări pentru persoane juridice sau fizice. Cu alte cuvinte, 50 mp de mozaic nu sunt cu siguranță mai mulți, la prețul pieței ar avea un cost de 50.000 de lei.
Dar… cum, potrivit organizatorilor, în acest proiect se întâlnesc istoria milenară a orașului și prezentul său tânăr și dinamic, nu putem contrazice costurile acestui proiect.


Asta pentru că la nivelul județului Constanța nu există specialiști în domeniu, după cum susține și dr. Gabriel Custurea, cercetător științific, fost director al Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța. În schimb, specialistul muzeului consideră aceste mozaicuri „tichia de mărgăritar pentru un oraș prăfuit, dărâmat, vai de mama lui” și în plus, „periculos pentru trecători”, cu alte cuvinte, „inutil”.


Și dacă viziunea artistică nu poate fi comentată, fostul director al MINAC spune că „nu am recunoscut nicio imagine emblematică a Tomisului, a Constanței în aceste mozaicuri”.
Ce-i drept, Custurea a mărturisit că nu a reușit să vadă toate cele 21 de lucrări montate în imediata apropiere a 10 treceri de pietoni din oraș (trecerea de pietoni de la Universitate are scuar și atunci acolo sunt 3 piese: una în scuar, una pe trotuarul din dreapta și una pe trotuarul din stânga. După aceea, 2 treceri de pietoni în zona Delfinariu și în zona Lupoaică, încă 2 în zona Miga, una în Km. 4-5 și una în zona CET și alte 2 la intersecția Soveja cu bulevardul Mamaia).


Legat de îngrijorările unor locuitori cu privire la faptul că cel puțin în timpul sezonului rece și când plouă, aceste mozaicuri ar putea deveni periculoase pentru pietoni, Primăria municipiului Constanța a transmis, recent, prin intermediul unui comunicat de presă, că organizatorii au dat asigurări că lucrările din mozaic vor fi tratate cu o soluție antiderapantă, iar acolo unde bordurile sunt înalte, se vor pune și benzi antiderapante.


Și, pentru că, potrivit autorilor proiectului „Orașul meu din mozaic”, „când spui mozaic, toată lumea se gândește la Edificiul Roman cu Mozaic și, de aceea, am avut curajul de a propune extinderea în cel mai public spațiu (trecerile de pietoni) a acestei valori inestimabile a Constanței și reinterpretarea ei din perspectiva tinerilor”, am aruncat o privire pe calculele - ce-i drept, preliminare - din proiectul de reabilitare a celebrului Edificiu Roman cu Mozaic. Sigur, în acest caz vorbim despre o lucrare de mari dimensiuni, monumentală, al cărei cost estimat se apropie de un milion de euro pentru punerea în valoare a aproximativ 2.000 mp de mozaic înălțat în secolul al IV-lea e.n., probabil sub domnia împăratului Constantin cel Mare, în locul unor edificii portuare anterioare, a fost reparat în diverse etape până la începutul secolului al VII-lea, când își încheie existența odată cu părăsirea cetății antice Tomis, în urma marilor năvăliri.