Parcurile Constanței, PUZ-ul Peninsulei și revista „Tomis“ - „moștenirea“ lui Făgădău

Pe 8 iunie, social-democratul Decebal Făgădău a devenit, urmare a votului din Consiliul Local Municipal, primarul interimar al Constanței. Schimbarea poate fi, din punct de vedere politic, un pas în plus în drumul lui Făgădău către conducerea Primăriei Constanța, deși, e drept, acesta a reiterat, la finalul săptămânii trecute, că nu a luat nici până la acest moment o decizie privind eventuala sa candidatură la alegerile locale din 2016. Ce presupune însă, în plan administrativ, actuala funcție a social-democratului? Care sunt cele mai stringente probleme ale Constanței care își așteaptă, de ani buni, rezolvarea? În contextul alegerilor de sâmbătă pentru conducerea Organizației Municipale a PSD Constanța, Decebal Făgădău declara că, peste un an, Constanța va fi de nerecunoscut.
 
Reabilitarea Pieței Ovidiu cu fonduri europene - proiect în valoare totală de 37.934.638,30 de lei - a schimbat fața centrului istoric al Constanței. 21 de străzi au fost reabilitate și modernizate, astfel că Peninsula are, astăzi, un nou look, fiind mult mai atractivă pentru turiști și nu numai. Prin urmare, zona a redevenit extrem de circulată și, mai mult, a redobândit cumva atmosfera de altădată, firească marilor orașe europene. Ce se va întâmpla însă cu restul Peninsulei? Zeci de alte străzi își așteaptă, într-o stare de profundă degradare, așa-numita operație estetică. Primarul interimar al Constanței promite că și acestea vor intra în proces de reabilitare.

Discuția despre străzile din centrul istoric conduce însă spre alt subiect sensibil, mai ales pentru Decebal Făgădău, cel care, în mentalul colectiv, e perceput drept succesorul lui Radu Mazăre, anume Planul de Urbanism Zonal al Peninsulei, PUZ despre care s-a spus că va ajunge pe masa Consiliului Local Constanța încă din 2013. Cea mai recentă dezbatere publică pe acest subiect a avut loc în martie 2012. În toamna lui 2013, reprezentanţii administraţiei publice locale spuneau că proiectul va fi amânat pentru că nu ar exista, în contextul reabilitării zonei, prea multe solicitări de supraetajare, mansardare, extindere şi lucrări similare din partea proprietarilor de clădiri şi de terenuri. Asta în contextul în care ei se aşteptau ca numărul acestora să crească semnificativ, dat fiind procesul de reabilitare. În primăvara anului trecut, Făgădău declara că, până la finalul anului, PUZ-ul va fi dezbătut în CLM Constanța, lucru care însă nu s-a întâmplat. Rămâne de văzut dacă acest plan de urbanism zonal va ajunge pe masa consilierilor locali constănțeni. Amintim că subiectul este sensibil, pentru că unii dintre arhitecții Constanței, printre care și Alexandru Bălan, președintele Ordinului Arhitecților din România - Filiala Teritorială Dobrogea au criticat dur PUZ-ul. În acest context, reamintim că Planul de Urbanism Zonal al Peninsulei este elaborat de SC Expaco SRL, sub coordonarea Mirelei Băncescu, beneficiar fiind Primăria Constanţa. El reprezintă, de fapt, o reactualizare a PUZ-ului din 2003, elaborat de arhitectul Dorin Ştefan, autorul cunoscutului proiect „Taiwan Tower Tech Tree“.

Parcul ca instituție publică

Una dintre cele mai delicate și, în același timp, grave probleme ale Constanței rămâne diminuarea spațiilor verzi. De la ridicarea City Park Mall pe un teren retrocedat, în Parcul Tăbăcărie, prin „asasinarea“ acestuia din urmă, și până la ridicarea de diverse alte clădiri pe spații verzi, diminuarea a ceea ce înseamnă spațiu verde scandalizează constant societatea civilă din Constanța. Radu Mazăre, fostul primar al Constanței, s-a „bucurat“ de eticheta de „dușman“ al parcurilor din Constanța. De-a lungul mandatelor sale, constănțenii au putut vedea cum orice petic de spațiu verde a devenit loc pentru afaceri imobiliare pentru diverși prieteni ai administrației publice locale.

Decebal Făgădău promite însă că, atâta timp cât se va afla la conducerea Primăriei Constanța, pe spațiile verzi nu se vor ridica noi clădiri, noi „mastodonți“ din beton. Totuși, același Decebal Făgădău, viceprimar al Constanței din 2009 până în primăvara acestui an, ar trebui să rezolve și problema registrului unor spații verzi în Constanța, problemă care ar fi trebuit să fie, de fapt, rezolvată de mult timp. Probabil că cea mai mare provocare pentru primarul Constanței și pentru întreaga administrație locală ar fi transformarea fiecărui parc într-o instituție căreia nimeni să nu-i poată aduce vreo atingere, în ciuda tuturor intereselor subterane.

Cum readucem la viață revista culturală „Tomis“?

În iulie 2010, Consiliul Local Municipal Constanța aproba, printr-o hotărâre, desființarea revistei de cultură „Tomis“. Fără prea mari ezitări, aleșii locali decideau sacrificarea instituției de cultură aflate în subordinea sa, invocând controversata și ingrata Ordonanță de Urgență 63/2010. Consilierii nu au avut nicio luare de cuvânt, din dorința de a-i salva pe cei 16 angajați ai unei reviste ce apărea încă din 1966 sau, așa cum se precizează în lucrarea „Tomis. Cenzurat-Necenzurat. Mărturii documentare (1967/1977)”, semnată de Virgil Coman, directorul Direcției Județene a Arhivelor Naționale Constanța, din 1965. În paginile revistei „Tomis“ au scris, de-a lungul anilor, reputați critici, profesori, scriitori, dintre care îi amintim pe Marin Mincu, Alex Ștefănescu, Nicolae Manolescu, Nina Cassian, Gellu Naum, Nichita Stănescu. Director al publicației de cultură era, la vremea sucombării revistei, așa-numitul maestru Ion Tițoiu, care, evident, nu a scos nici măcar un cuvânt în ziua în care CLM Constanța a ales să renunțe meschin la revistă. Ca de atâtea ori, municipalitatea constănțeană nu a acordat prioritate culturii.

Ce va face însă actualul primar al Constanței, cunoscut drept un susținător al fenomenului cultural? Va reuși Făgădău să readucă la viață o revistă care nu ar fi avut voie să moară? Și dacă da, va fi o resuscitare naturală, firească și necesară a revistei „Tomis“ sau una prilejuită de un an electoral?