Parlamentarii constănțeni și tulceni, la 110 ani de la primele alegeri din Dobrogea

• „ În sfârşit tot dânşii vor fi pe viitor scutul cetăţenilor, punându-i la adăpost de abuzurile administrative”.

 
Acum mai bine de un secol, când începa să se așterne peste viitoarea Românie mare primele frânturi de democrație modernă, se pregăteau primele alegeri parlamentare în Dobrogea.
 
Discuții au fost din secolul XIX, însă până la concretizare a fost o cale lungă de câteva decenii. Pe 11 noiembrie 1907 apărea la Constanţa prima organizaţie conservatoare dobrogeană. Conducerea Clubului Conservator din Constanţa revenea atunci lui Constantin Pariano, fost prefect conservator al judeţului Vâlcea, care devenea şi preşedinte de onoare. În 1910, într-o primăvară care emana speranță, se adopta o lege prin care erau pregătite primele alegeri parlamentare în România. În 1912, în Monitorul Oficial apăreau ultimele noutăți cu privire la alegerile parlamentare din Dobrogea, cele din noiembrie 1912. Partidul Conservator a participat la primele alegeri organizate în Dobrogea în 1912, iar apoi, desigur, şi la celelalte. Începând cu aprilie 1915 formaţiunea conservatoare constănţeană s-a rupt practic în două. Comitetul executiv al filialei constănţene a Partidului Conservator, convocat la 30 aprilie 1915, l-a destituit pe Constantin Pariano din funcţia de conducere, ca o sancţiune pentru votului negativ pe care acesta îl dăduse lui Alexandru Marghiloman la nivelul comitetului executiv central, fără a fi avut acordul organizaţiei locale din care provenea. Noul şef al conservatorilor constănţeni a devenit atunci Titus Cănănău, care a rămas în funcţie până în 1916.
 
110 ani au trecut de când debuta, cel mai probabil, prima campanie electorală a viitorilor parlamentari constănțeni, un start al unei ere care avea să perfecționeze arta politicului. Căci, la fel ca oricare meserie, dacă o bibilești cum trebuie, o transformi în artă.
 

Relevanța contextului național premergător alegerilor parlamentare

 
Partidul Conservator, înființat în anul 1880, a avut activitate politică până în anul 1918, și a fost una dintre cele două forțe politice importante  din România, cealaltă fiind Partidul Național Liberal.
 
A fost la guvernare timp de 14 ani, se baza pe susținerea marilor proprietari de pământ, burghezia și a unor intelectuali. Răscoala țărănească din 1907 a demonstrat necesitatea efectuării unor reforme pe scena politică și socială din România.
Take Ionescu, lider marcant, a părăsit partidul în 1908, și a format Partidul Consevator-Democrat.  Partidul Consevator era la guvernare în anul 1912, iar în martie conservatorul P.P. Carp, a fost înlocuit cu Titu Maiorescu , tot din același partid, care a devenit  Președinte al Consiliului de Miniștri prim-ministrul de astăzi. În luna octombrie a aceluiași an , adică în perioada declanșării primului război balcanic și în ajun de alegeri parlamentare  în Dobrogea, Titu Maiorescu remaniază câțiva miniștrii.
 
Iată componența guvernului în momentul alegerilor parlamentare din Dobrogea: Titu Maiorescu, Președinte al Consiliului de Miniștri și ministru de externe, Take Ionescu, ministru de interne, Alexandru Marghiloman, ministru de finanțe, gral. Constantin Hârjeu, ministru de război, Constantin G. Dissescu ministrul cultelor și întreținerii publice, Nicolae Xenopol, ministrul industriei și comerțului, Nicolae Filipescu,  ministru agriculturii și domeniilor și Alexandru A. Bădărău, ministru lucrări publice.
 

Contextul internațional

 
Cel mai important eveniment a debutat în 8 octombrie 1912 chiar în ajun de alegerile parlamentare. Vorbim aici de Primul Război Balcanic, având ca protagoniști, pe de o parte,  Liga Balcanică formată din Bulgaria, Grecia, Serbia și Muntenegru, care declara război Imperiului Otoman. Liga Balcanică a cucerit teritorii otomane în Macedonia, și cea mai mare parte a Traciei, iar apoi au intrat în conflict între ele asupra împărțirii  acestor teritorii. Războiul a fost scurt, dar a generat al doilea Razboi Balcanic din 1913, care mai este numit Războiul între aliați, unde Bulgaria s-a poziționat , în principal, împotriva Greciei și Serbiei, unde România a intervenit militar de această dată, dar Bulgaria a cerut armistițiu.  Pe scurt, rezultatul armistițiului acestui război, mai exact, aliatul Rusiei, respectiv Serbia a devenit o putere regională importantă, alarmând astfel Austro-Ungaria și fiind astfel o cauză importantă de izbucnire a Primului Război Mondial.

 
Anul 1912 este anul scufundării Titanicului, la Moscova apare primul număr al ziarului Pravda (Adevărul), oficial al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, care a spus adevărul comuniștilor câteva secole, până după 1990. În același an, este descoperit bustul Reginei Nefertiti a Egiptului intact după 32 de secole.
 

Câștigătorii alegerilor parlamentare din 1912

 

Redăm mai jos un extras din procesul verbal al celor două colegii de senat. „Am proclamat apoi aleşi pe candidaţii Gheorghe Benderli şi Constantin Pariano, care au întrunit majoritatea absolută din numărul alegătorilor votanţi, fiind  acest număr mai mare decît o treime din numărul alegătorilor înscrişi în listele electorale ale zisului colegiu, cărora le-am eliberat imediat certificate doveditoare alegerii lor, subscrise de noi şi de alegătorii asistenţi” – reprezenta rezultatul pentru Colegiul I. Pentru Colegiul II din Senat, de la Constanța a venit următorul rezultat – „ Am proclamat ales pe candidatul Alexandru Pilescu D-tru care a întrunit majoritatea absolută din numărul alegătorilor votanţi, fiind acest număr mai mare decît o treime din numărul alegătorilor înscrişi în citatul colegiu, căruia i-am eliberat imediat certificat doveditor alegerii sale subscris de noi, de secretar şi de alegătorii asistenţi”. Procesul verbal integral poate fi consultat în secțiunea „Documente”.
 
I. Bentoiu prezenta în „Conservatorul Constanței, IV, nr. 30, 28 octombrie 1912:I situația la zi cu mai puțin de o lună înainte de alegerile parlamentare. Și ne-a atras atenția un fragment de care, dacă facem abstracție la data din calendar, este la fel de curent. „De acum înainte, senatorii şi deputaţii Dobrogei vor fi purtătorii de cuvânt, care vor spune celor mari nevoile noastre şi vor stărui întotdeauna să ni se facă dreptatea. Dânşii vor avea grije să vegheze, ca legile care ne privesc să fie făcute aşa, ca să se potrivească intereselor noastre, iar nu să ne fie împotrivă, cum s'a mai întâmplat. În sfârşit tot dânşii vor fi pe viitor scutul cetăţenilor, punându-i la adăpost de abuzurile administrative”.
 
Așa că în 2022, la ceas aniversar, cum s-ar spune, cotidianul ZIUA de Constanța vă prezintă o serie de mesaje transmise de parlamentarii constănțeni, cei prezenți, care duc în spinare un sac plin de istorie contemporană, care au ca rol să reprezinte locuitorii Dobrogei în Parlamentul României, să apere valorile și tradițiile locale, să vorbească de multiculturalismul dobrogean, unic în această epocă a globalizării.

 

Mesajele parlamentarilor constănțeni

 

Felix Stroe, senator de Constanța al formațiunii PSD

 
În vremuri limpezi, democratice, alegerile parlamentare ni se par un drept câștigat, inalienabil, parcă dintotdeauna.
Unii au uitat - sau n-au apucat- simulacrele de alegeri din perioada comunistă, ca cele interbelice, când alegătorii erau însemnați pe spate cu creta, după cum votau...
Astăzi ne mândrim cu un sistem electoral democratic coerent, corect, dincolo de suspiciuni de fraudă. Funcție de preferințele electoratului, toate curentele politice, toate categoriile sociale și – lucru neîntâlnit în multe democrații! – toate minoritățile entice sunt reprezentate în Parlamentul României.
Să ne amintim, în acest context, că însecolul trecut, în urmă cu 110 ani, era promulgată legea privind organizarea PRIMELOR alegeri parlamentare în Dobrogea, după ce pe teritoriul dintre Dunăre şi Marea Neagră se reintrodusese, în 1878, administraţia românească.
Potrivit „Legii pentru acordarea drepturilor politice locuitorilor din judeţele Constanţa şi Tulcea”, publicată în Monitorul Oficial „se acordă locuitorilor din judeţele Constanţa şi Tulcea, întregimea drepturilor politice recunoscute românilor prin Constituţiune. Fiecare din aceste judeţe va allege câte doi deputaţi în colegiul I şi câte unul în colegiile II şi III, precum şi câte doi senatori în colegiul I şi unul în colegiul II (...) Vor avea întregimea drepturilor politice, deci şi dreptul de alegător Românii din orice Stat, fără privire către locul naşterii, proprietari de immobile în judeţele Constanţa şi Tulcea, şi domiciliaţi acolo în ziua promulgării legii de faţă”. Istoria, chiar și recentă, trebuie celebrată la fiecare pas. Numai așa NU uităm cine am fost, cine suntem.
 

Bogdan Huțucă, deputat de Constanța din partea formațiunii PNL

În primul rând, doresc să felicit redacția ziarului Ziua pentru acest demers jurnalistic de a aduce în prim plan publicului constănțean primele alegeri parlamentare din Dobrogea, care au avut loc în urmă cu 110 ani. Practic, în anul 1912, pentru prima dată după reîntregirea Dobrogei cu Regatul României, locuitorii acestei zone își aleg parlamentarii. Revenirea Dobrogei la România a însemnat întărirea geopolitică a statului român, ieșirea la Marea Neagră și la gurile Dunării. 

Dacă facem un salt peste bolta timpului, în presa vremii vom găsi foarte multe cuvinte pe care și astăzi le regăsim în limbajul politic. Cuvinte sau sintagme  precum ”dezvoltare”, ”modernizare”, ”progres”, ”consolidarea instituțiilor” arată demersurile clasei politice de a întări statul român. 

După cum avea să afirme liderul PNL și prim-ministrul României de la acea vreme, Ion I.C. Brătianu, într-o vizită în Constanța, ”lucruri mari se pot face în acest oraș cu înțelepciune și cu muncă”. Fără doar și poate, prin proiectele de infrastructură, liberalii au reușit modernizarea Dobrogei și integrarea acesteia în sânul României Mari.

Mă bucur că pe plan local există această inițiativă a dumneavoastră de a evidenția primele alegeri parlamentare și de a populariza subiectul în rândul opiniei publice. M-aș bucura, în aceeași măsură, dacă ați continua cu acest demers, pentru a putea aduce în prim plan personalități ale vremii, precum Carol I, Kogălniceanu, I.C. Brătianu și nu numai, care au făcut posibilă reîntregirea Dobrogei.

Septimiu Bourceanu, senator de Constanța al formațiunii PNL

La mai bine de un secol de la promulgarea legii privind organizarea primelor alegeri parlamentare în Dobrogea, eu cred că dobrogenii, prin votul lor, au contribuit la consolidarea statului român. Așadar, această lege a fost decisivă în exercițiul democratic dobrogean.
 

Remus Negoi, senator de Constanța al formațiunii USR

 
Se împlinesc 110 ani de când dobrogenii au primit dreptul de a se prezenta la alegeri. Locuitorilor din judeţele Constanţa şi Tulcea, fie ei români,  turci, tătari sau greci, le-au fost acordate toate drepturile politice recunoscute românilor prin Constituţie.
 
Fiecare din aceste judeţe puteau trimite în Parlament câte 2 deputaţi şi 2 senatori în colegiul I, respectiv câte un deputat şi un senator în colegiile II şi III.
 
Dreptul dobrogenilor de a fi reprezentanţi în Parlament reprezintă un moment important în istoria acestei regiuni, o dovadă a românizării acestei provincii, după introducerea adminsitraţiei româneşti în teritoriul cuprins între Dunăre şi Marea Neagră.
 

Bogdan Bola, deputat de Constanța al formațiunii Forța Dreptei

 
Ca și în ziua de azi, primele alegeri parlamentare din Dobrogea erau primite cu mult optimism și speranță într-o reprezentare demnă în Parlamentul țării pentru regiunea noastră. Din păcate, tot ca în zilele noastre, constănțenii și tulcenii aveau să fie dezamăgiți și chiar indignați de cei care urmau să îi reprezinte la cel mai înalt nivel, "afară de două fericite excepțiuni". Cei care urmau să ne fie aleși nu aveau nicio legătură cu aceste locuri și nici nu iubeau Dobrogea așa cum acest pământ merită cu prisosință.
 
Iar cu această ocazie, la împlinirea a 110 de ani de când a fost dată Legea privind organizarea primelor alegeri parlamentare în Dobrogea, nu am putut să nu-mi amintesc și să împărtășesc cu dumneavoastră spusele celui mai important jurnalist dobrogean, Constantin N. Sarry. Acesta, martor la eveniment, spunea despre cei 14 aleși, "străini de locul și de păsurile noastre": "Creaturi ale partidelor politice, nenorociţii aceştia formează cea mai grea şi mai urâcioasă a lor povară ... Măcar cele d'intâi alegeri parlamentare din Dobrogea însă, trebuiau - şi puteau - să fie scutite de o aşa nevrednică ticăloşie şi de aceşti bieţi ticăloşi!"
 
Eu aș adăuga aici "măcar și ultimele alegeri parlamentare din Dobrogea trebuiau și puteau a fi scutite....". Nimic nu s-a schimbat însă...
 

Horia Marius Țuțuianu, deputat de Constanța al formațiunii PSD

 
În urmă cu 110 ani, dobrogenii și-au exercitat pentru prima dată drepturile politice România. Un moment istoric care confirma uniunea deplină a Dobrogei cu țara. După ani buni în care fuseseră ținuți departe de viața politică a țării, Constanța urma să fie reprezentată de politicieni. Gheorghe Benderli, Constantin Pariano (colegiul 1 Senat) și Alexandru Pilescu (colegiul 2 Senat), fuseseră aleși să reprezinte dobrogenii și interesele acestora în Parlamentul României.
 
„Dânşii vor avea grije să vegheze, ca legile care ne privesc să fie făcute aşa, ca să se potrivească intereselor noastre, iar nu să ne fie împotrivă, cum s'a mai întâmplat. În sfârşit tot dânşii vor fi pe viitor scutul cetăţenilor, punându-i la adăpost de abuzurile administrative”, scria „Conservatorul Constanței”.
 
La 110 ani de la acest moment, misiunea noastră, a parlamentarilor își păstrează scopul: să lucrăm pentru binele Constanței și al constănțenilor!
 

Marian Crușoveanu, deputat de Constanța al formațiunii PNL 

Revenirea Dobrogei la România, în anul 1878, a însemnat un moment de importanță majoră pentru reîntregirea statului român. După 34 de ani de activitate asiduă de modernizare și aliniere instituțională, politică și economică a acestei regiuni la ”vechiul regat”, în anul 1912 sunt organizate primele alegeri parlamentare, prin care dobrogenii își vor trimite reprezentanții, prin votul lor, în Parlamentul României de atunci. 

Interpretând astăzi acel moment, îl putem cataloga drept unul simbolic, din perspectiva unificării Dobrogei cu România, un moment integrator și de maturizare politică. 

În timp ce în Peninsula Balcanică se decideau, pe calea armelor, ultimele rămășițe ale Imperiului Otoman, clasa politică din România făcea demersuri puternice de integrare completă a Dobrogei în sânul patriei-mamă.

Dincolo de însemnătatea acelor alegeri, apreciez demersul făcut de către Ziua de Constanța, în vederea aducerii în prim plan a acestui moment istoric. Opinia publică de astăzi are nevoie de informații, știri, prin care să se poată vedea evoluția economică, politică și istorică a Dobrogei. Vă felicit pentru acest demers inedit și util pentru publicul din România, prin care acesta va avea posibilitatea de afla mai multe informații despre personalitățile politice ale vremii!

 

Cristina Rizea, deputat neafiliat de Constanța

 
Mi-aș dori ca dobrogenii să fie mai conștienți de importanța votului lor și a valorii pe care acest drept o are în orice democrație, la fel cum au făcut-o și înaintașii noștri acum 110 ani. Cu atât mai mult în contextul vremurilor pe care le trăim, când peste tot în jurul nostru vedem semne clare că ideologii totalitare vor să-și impună din nou voința este important să ne reamintim mereu că democrația presupune toleranță, acceptare și dreptul fiecăruia de a alege, responsabil și asumat.
 

Dumitru Viorel Focșa, deputat de Constanța din partea formațiunii AUR

 
În calitate de deputat ales în circumscripția 14 Constanța, mă bucur că pot să-mi exprim, prin intermediul paginei d-voastră, poziția față ziua aniversară 30 iulie, zi in care sărbătorim 110 ani de la intrarea dobrogenilor cu drepturi depline în exercitarea votului universal în cadrul alegerilor parlamentare.
Surprinzător sau nu, pentru unii, curentul elitei conservatoare condusă de Constantin Pariano, a fost cel care a militat ca legea din 19 aprilie 1909 și previziunile Referendumului din 16 aprilie 1910 sa fie modificate, acest lucru petrecându-se sub guvernarea conservatorilor în cabinetul lui Alexandru Marghiloman.
 
Pe tot parcursul acestor 110 ani Dobrogea a dat dovadă de un exemplu de conviețuire armonioasă, dacă ne raportăm la conglomeratul etnic de pe aceste meleaguri.
Asigur pe urmăritorii d-voastră pe această cale că, voi milita pentru buna conviețuire a tuturor cetățenilor pe aceste meleaguri, între Dunăre si Mare, respectând aceleași valori conservatoare care sunt cuprinse în valorile celor patru piloni AUR, respectiv,  Familie, Națiune, Credință și Libertate.
Nu pot însă trece sub tăcere revolta interioară ce o trăiesc față de îngrădirea liberei circulații peste Dunăre, atât a cetățeanului cât si a mărfurilor. Când spun aceasta, mă refer la taxele care încă se practică la trecerea peste Dunăre, fapt care, iată, în 2022, îl consider un act de discriminare față de cetățenii județelor Constanța si Tulcea.
Nicăieri în Europa nu există taxă de pod peste Dunăre, dar în România, fie că au fost guvernele de dreapta sau de stânga, nu s-au gândit la eliminarea acestei nedreptăți, ba chiar au picat la vot în Parlamentul României propunerea de eliminare a taxei de pod peste Dunăre.
Închei prin a face o referire și la Ziua Imnului Naţional al României care a fost proclamată prin Legea nr. 99/1998 și se sărbătoreşte în fiecare an, la data de 29 iulie, adică azi.
 

Eugen Terente, deputat de Tulcea al formațiunii USR

 

Ziua de 30 Iulie are o semnificatie unica pentru dobrogeni.
Se implinesc 110 ani de la promulgarea legii privind organizarea alegerilor parlamentare in Dobrogea, un moment de cotitura in administrarea zonei.
La 34 de ani de la Unirea Dobrogei cu Romania,locuitorii de diferite etnii(romani, turci, tatari, greci si bulgari) au primit reprezentanti alesi de ei si nu impusi in parlamentul Regatului Roman! Cu aceasta ocazie le urez tuturor dobrogenilor un sincer La multi ani.
 

Michael Gudu, deputat de Tulcea al formațiunii PNL

 
110 ani de la primele alegeri parlamentare din Dobrogea. Semnalul primelor încercări de închegare a formaţiunilor politice deja existente în Regat în spaţiul dobrogean a fost dat de Mesajul Regal din 15 noiembrie 1908 către Corpurile legiuitoare ale statului:
 
„Domnilor Senatori, domnilor Deputaţi. Ieri s-au împlinit treizeci de ani de când, în capul armatei, am pus piciorul pe pământul Dobrogei recâştigată prin sângele vitejilor noştriostaşicăzuţi în Războiul Independenţei. De atunci această parte a României a luat un având puternic. Prin conştiinţanaţională reînviată, prin lucrările măreţeşi roditoare cu care Regatul necontenit a înzestrat-o, ea este astăzi deapururea unită cu patriamumă, prin simţăminte de dragoste şi recunoştinţă. A sosit dar momentul să întindem asupra judeţelor Constanţaşi Tulcea regimul nostru constituţional”.
Mesajul Regal confirma şi modul în care se constituiau structurile politice. Ele urmau aceeaşi direcţie prin care apăruseră şi la nivel central: elita culturală şi economică se constituia într-una politică. Procesul de apariţie a culturii politice se realiza aşadar de sus în jos, de la elite către mase, de la centru către periferie.
“La fel ca modernizarea Regatului, cea a Dobrogei urma acelaşi proces imitaţional al periferiei, doar că centrul era reprezentat atunci de zona capitalei unde se concentra decizia politică şi nu de Europa Occidentală. Modelele erau astfel preluate din interior, nu din exterior, Constanţa raportându-se la Bucureştişi nu la Paris sau la Berlin.
De acum înainte, senatorii şideputaţii Dobrogei vor fi purtătorii de cuvânt, care vor spune celor mari nevoile noastre şi vor stărui întotdeauna să ni se facă dreptatea. Dânşii vor avea grije să vegheze, ca legile care ne privesc să fie făcute aşa, ca să se potrivească intereselor noastre, iar nu să ne fie împotrivă, cum s'a mai întâmplat. În sfârşit tot dânşii vor fi pe viitor scutul cetăţenilor, punându-i la adăpost de abuzurile administrative.
 
Astfel, alegerile care se apropie înseamnă pentru Dobrogea un pas serios pe calea propăşirii o îndrumare către o viaţă mai demnă şi către o activitate mai spornică. De aceea toţi cei care urmăresc cu sinceritate binele judeţului nostru, trebue să se pătrundă adânc de rostul evenimentului care ne preocupă.
Datoria lor este să-şi  dea toate silinţele, spre a lumina pe cetăţeni asupra actului, pe care sunt chemaţi să-l săvârşească. Numai aşa alegătorii vor merge la vot cu minte şi cu băgare de seamă, uitându-se bine cui vor încredinţa interesele lor, pentru ca să nu aibă a se căi mai târziu.
 
Numai astfel Dobrogenii vor putea arăta ţării, că merită într'adevăr drepturile ce li s'au dat („Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei“ semnată de istoricul Stoica Lascu).
 

George Șișcu, deputat de Tulcea din partea formațiunii PNL

 
Alegerile din 1912, primul scrutin liber din regiunea Dobrogei, au stârnit atunci destule polemici şi au apărut chiar apeluri insistente pentru a nu fi fraudat votul. Fără îndoială că miza era importantă. Pentru prima dată dobrogenii urmau să aibă reprezentanţi la centru care să le reprezinte interesele.
Unii ar spune că acest lucru a venit târziu, însă e de remarcat unele asemănări cu viaţa politică de azi. Existau preocupări serioase privind aceste alegeri în presa dobrogeană, cetăţenii fiind sfătuiţi să fie atenţi cui acordă votul. Iată un fragment edificator dintr-o gazetă care apărea în Dobrogea în urmă cu 110 ani: „Iubiţi cetăţeni, peste câteva zile, veţi fi chemaţi pentru întâia oară să vă folosiţi de drepturile cetăţeneşti la alegerile de senatori şi deputaţi. Întâmplarea a făcut, ca Dobrogea să-şi trimită oamenii ei în sfatul ţării în nişte împrejurări foarte grele când de peste hotare ne pândeşte primejdia. Tocmai de aceea trebue să fiţi mai cu băgare de seamă la aceste alegeri, uitându-vă bine cui daţi atenţia D-voastră”.
Astfel de mesaje sunt valabile şi astăzi. Alegerile libere reprezintă singura opţiune corectă, iar votul este cea mai importantă formă de participare politică pe care o au la dispoziție cetățenii țărilor democratice.
 
Citește și:

#DobrogeaDigitalăPrimele alegeri parlamentare din Dobrogea – „Parlamentarii vor fi pe viitor scutul cetăţenilor“