Paul Andreescu, unul dintre supravieţuitorii perioadei de detenţie politică devine cetățean de onoare al județului Constanța

• Paul Andreescu este un fost deţinut politic, care a fost arestat când avea 17 ani
• Absolvise Liceul Mircea cel Bătrân din Constanţa, în anul 1956
• În luna noiembrie a aceluiași an fost arestat pentru că a împrăştiat manifeste împotriva regimului
• Consiliul Județean Constanța îi va decerna pe 09.03.2022, de la ora 13.00 la sediul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie titlul de „Cetățean de Onoare al Județului Constanța”
• La 9 martie este marcată, în fiecare an, Ziua deţinuţilor politici anticomunişti din perioada 1944-1989
• Proiectul de lege privind declararea zilei de 9 martie "Ziua deţinuţilor politici anticomunişti din perioada 1944-1989" a fost adoptat de Camera Deputaţilor în şedinţa din 22 noiembrie 2011, cu 285 de voturi favorabile, trei împotrivă şi şase abţineri

 
 
Consiliul Județean Constanța se reunește în ședință extraordinară pe 09.03.2022, de la ora 13.00.

Ședinţă se va desfăşura la sediul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie, în sistem mixt, atât prin prezența fizică a consilierilor la sediul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie cât și prin intermediul mijloacelor electronice.

Pe ordinea de zi se află un singur proiect de hotărâre, inițiat de președintele CJC, Mihai Lupu, cel privind acordarea titlului de „Cetățean de Onoare al Județului Constanța” lui Paul Andreescu, deținut politic anticomunist.

Paul Andreescu este președintele Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politic din Constanţa și unul dintre supravieţuitorii perioadei de detenţie politică.
Andreescu s-a născut la 19 iulie 1939 în comuna Negreşti din județul Constanţa.
 
A fost arestat la 6 noiembrie 1956, fiind condamnat, prin sentinţa nr. 85/57 a Tribunalului Militar Constanţa, la 5 ani închisoare corecţională corecţie pentru „uneltire contra ordinii sociale”.
 
Abia absolvise Liceul Mircea cel Bătrân din Constanța.
 

Fapta pentru care a fost arestat: în primăvara anului 1956, împreună cu un coleg, a pus bazele unei organizaţii anticomuniste. 
 
Locuri de detenţie: Constanţa, Jilava, Gherla, Periprava, Strâmba, Stoeneşti, Grădina, Salcia.
 
A fost eliberat la 4 noiembrie 1961, însă i s-a stabilit domiciliu obligatoriu în comuna Rubla, raion Brăila, regiunea Galaţi.
 
După 1990, s-a implicat în organizarea Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici și așa cum spuneam este preşedintele filialei Constanţa a AFDPR.
 
„Noi voiam un singur lucru. Voiam să fim liberi şi voiam o ţară liberă. Ăsta era singurul gând pe care-l aveam, acesta era singurul şi cu atât mai mult, mi se pare şi pot să spun că sistemul a fost monstruos pentru că a ucis sau a vrut să ucidă gândul de libertate asta a vrut să ucidă. 

 
…De fapt, atunci când anchetele au început în plin, Enăchescu mă ancheta noaptea iar Giugaru mă ancheta ziua. Nu pot să spun mai mult decât au spus ceilalţi şi decât se ştie pentru că în securitate se folosea absolut tot arsenalul. Şi nu cred că mie mi-a lipsit ceva din acest arsenal. Inclusiv strânsul degetelor, inclusiv boldurile sub unghii, inclusiv bătaia la picioare, legatul de scaun, legatul de căluş sau pe făcăleţ cum spuneau ei şi bătăile spontane. Acesta era arsenalul lor, ei, de fapt, aplicau, nu erau nişte învăţăcei, erau lecţiile bine învăţate, metodologia probabil fusese preluată de la fraţii noştri de la răsărit (…)
Nu avea importanţă dacă erai minor sau dacă erai octogenar.” - fragment din interviul nr. 18, realizat în martie 1994, Arhiva Istorie Orală a Memorialului Sighet.
 
Marea durere a luptătorului anticomunist este proiectul muzeului pe care îl dorea ridicat în memoria deţinuţilor morţi în lagărele canalului.

De altfel, în iunie 2017, a avut loc o procesiune în memoria victimelor canalului.
 
Atunic, aproximativ 800 de persoane au mărşăluit pe o distanţă de cinci kilometri, cu plecare de la mausoleul de la Poarta Albă până la mănăstirea Galeşu, ridicată pe locul unei foste colonii de muncă.

La 9 martie este marcată, în fiecare an, Ziua deţinuţilor politici anticomunişti din perioada 1944-1989


Proiectul de lege privind declararea zilei de 9 martie "Ziua deţinuţilor politici anticomunişti din perioada 1944-1989" a fost adoptat de Camera Deputaţilor în şedinţa din 22 noiembrie 2011, cu 285 de voturi favorabile, trei împotrivă şi şase abţineri.

Anterior, la 9 februarie 2011, senatorii au adoptat, în plen, propunerea legislativă, aparţinând senatorului liberal Puiu Haşotti, privind declararea zilei de 9 martie "Ziua deţinuţilor politici anticomunişti din perioada 1944-1989".
Proiectul legislativ a fost adoptat de Senat, în calitate de primă cameră sesizată, cu 86 voturi "pentru" şi două abţineri.

Preşedintele Traian Băsescu a promulgat, la 2 decembrie 2011, Legea pentru declararea zilei de 9 martie "Ziua deţinuţilor politici anticomunişti din perioada 1944-1989", potrivit Administraţiei Prezidenţiale.

Legea nr. 247/2011 pentru declararea zilei de 9 martie "Ziua deţinuţilor politici anticomunişti din perioada 1944-1989" a fost publicată în Monitorul Oficial nr.864/2011 din 8 decembrie 2011.

În Articolul 2 al legii se menţionează că parlamentul, preşedintele României, guvernul, autorităţile administraţiei publice centrale şi locale organizează manifestări prilejuite de comemorarea zilei prevăzute la Art. 1 şi, totodată, că fondurile necesare alocate pentru comemorarea diverselor evenimente ale deţinuţilor politici anticomunişti din perioada 1944-1989 pot fi asigurate şi din bugetele locale sau din bugetul autorităţilor şi instituţiilor publice.

În 2017, într-un comunicat de presă al Patriarhiei Române, transmis, la 7 martie, cu prilejul zilei de 9 martie - Ziua Deţinuţilor Politici Anticomunişti din Perioada 1944-1989, se menţiona: "Întrucât Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a proclamat anul 2017 drept An comemorativ al Patriarhului Justinian şi al apărătorilor Ortodoxiei în timpul comunismului, iar Parlamentul României a adoptat Legea nr. 247/2011 pentru declararea zilei de 9 martie Ziua Deţinuţilor Politici Anticomunişti din Perioada 1944-1989, publicată în Monitorul Oficial partea I nr. 864 din 8 decembrie 2011, precizând că data de pomenire a celor care au decedat ca luptători împotriva comunismului să fie 9 martie a fiecărui an, ziua pomenirii celor 40 de mucenici, Patriarhia Română a transmis Centrelor eparhiale îndemnul de a săvârşi în această zi slujbe de pomenire a celor care au pătimit în timpul regimului comunist ateu, apărând credinţa în Dumnezeu şi demnitatea poporului român".
 
 
PRECIZĂRI:

Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Citește și:

Asociația Foștilor Deținuți Politici din România (AFDPR) „Legea nr. 130/2020 este inechitabilă și interpretabilă”

Asociația Foștilor Deținuți Politici din România (AFDPR) a făcut publice noile descoperiri de la Periprava-Tulcea (galerie foto)

Fărâme de istorie purtate spre viitor Cazinoul din Constanța și memoria deținuților politici ce au lucrat la monument. „Nu este exclus să existe noi mesaje“