Primăria Constanța a contestat măsura dictată de Curtea de Conturi cu privire la nerecuperarea pagubelor produse casei Ion Bănescu de Eden SRL

 

• Camera de Conturi Constanța a derulat în perioada 02.03.2020 – 13.05.2020 o acțiune de audit la nivelul unității administrativ-teritoriale municipiul Constanța
• Inspectorii Camerei au semnalat mai multe probleme, printre care și faptul că municipalitatea nu a făcut niciun demers pentru recuperarea daunelor produse imobilului „Casa Ion Bănescu” de către proprietarul imobilului vecin, SC Eden SRL
• Primăria Constanța a formulat la data de 01.07.2020 o contestația la deciziile Curții de Conturi, inclusiv asupra măsurii referitoare la Casa Bănescu
• Prin intermediul constestației, primăria arată că administratorul clădirii, respectiv Consiliul Județean avea obligația să facă demersuri pentru recuperarea daunelor produse de vecinul Casei Bănescu

 

Camera de Conturi Constanța a derulat în perioada 02.03.2020 – 13.05.2020 o acțiune de audit la nivelul unității administrativ-teritoriale municipiul Constanța. Inspectorii Camerei au semnalat mai multe probleme, printre care și faptul că municipalitatea nu a făcut "niciun demers pentru recuperarea daunelor produse imobilului „Casa Ion Bănescu” de către proprietarul imobilului vecin.  Cu privire la gestionarea și protejarea integrității unor bunuri aparținând domeniului public al UATM Constanța, s-a constatat inacțiunea UATM Constanța, în calitate de proprietar, în sensul neefectuării niciunui demers juridic pentru recuperarea daunelor produse imobilului „Casa Ion Bănescu” de către proprietarul imobilului vecin(SC Eden SRL), în condițiile în care imobilul monument istoric necesită lucrări de consolidare, care vor trebui asigurate din fonduri publice, ce pot fi recuperate de la cel în cauză".

Primăria Constanța a formulat la data de 01.07.2020 o contestația la deciziile Curții de Conturi, printre acestea regăsindu-se și cea referitoare la Casa Bănescu, referitor la măsura dispusă - "Depunerea diligențelor necesare de către UATM Constanța, ca un bun proprietar al unui imobil, monument istoric, aparținând domeniului public al entității, inclusiv prin implicarea UATJ Constanța, ca titular al dreptului de folosință a imobilului, în vederea stabilirii daunelor provocate imobilului situat la adresa Bdul Tomis nr. 110 și recuperarii daunelor produse din cauza edificării imobilului situat la adresa Bdul Tomis nr. 112, în scopul asigurării fondurilor necesare pentru lucrările de reparații pentru protejarea integrității imobilului "Casa Ion Bănescu".

Menționăm că până la această oră, contestația primăriei Constanța nu a fost soluționată.
În cele ce urmează, redăm conținutul contestației formulate de municipalitate urmare a măsurii dictate de Curtea de Conturi cu privire la imobilul aflat într-o stare avansată de degradare în care actualmente își desfășoară activitatea Școala de Artă Populară din cadrul Centrului Teodor T. Burada.
"S-a reținut ca abatere, lipsa iniţierii demersurilor legale împotriva persoanei juridice care, prin edificarea unei constructii în imediata vecinătate a''Casei Ion Banescu'' cu încălcarea prevederilor Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții a contribuit la afectarea structurii de rezistenţă a imobilului, monument istoric. Sub un prim aspect nelegalitatea măsurii dispuse se conturează din perspectiva greşitei interpretări a efectelor pe care le generează regimul juridic al bunului, respectiv a obligaţiilor ce incumbă administratorului bunului și nu proprietarului. Conform H.C.L. NR. 452/29.09.2004 privind emiterea acordului Consiliului Local al Municipiului Constanţa în vederea transmiterii unor imobile (terenuri+construcţii), din administrarea Consiliului Local în administrarea Consiliului Judeţean
Constanța imobilul mai sus menţionat a fost transmis în administrarea Consiliului Județean Constanța. În acest context, rezultă cu evidenţă că obligația de a efectua demersurile legale incumbă administratorului imobilului şi nu proprietarului, care, în raport de dispoziţiile art.803 alin.(1) Cod Civil '' trebuie să acţioneze cu diligenţa pe care un bun proprietar o depune În administrarea bunurilor sale''. Spre deosebire de art. 2018 alin. (1) din noul C. civ. care, în materia diligenţei mandatarului, distinge după cum mandatul este cu titlu oneros sau gratuit, alin. (1) al art. 803 noul C. civ. instituie obligaţia ca administratorul împuternicit cu administrarea deplină a bunurilor altuia să acţioneze cu diligenţa unu, bun proprietar, fara nicio distincţie în funcţie de titlul gratuit sau oneros al administrării.
De altfel, prevederile generale din materia mandatului (art.1539 Cod.civ., de la 1864 în vigoare la momentul conferirii mandatului), precum și al prevederilor speciale ce reglementeaza raporturile dintre Municipiul Constanța și administratorul Consiliul Județean Constanța, impun administratorului să se îngrijeasca de imobil ca un bun propietar, ceea ce nu poate fi compatibil cu denegarea de răspundere şi atributii ce vizează efectuarea demersurilor în scopul protejării integrităţii imobilului.

Dreptul de administrare are aceleaşi caractere juridice ca şi dreptul de proprietate publică, fiind inalienabil, insesizabil si imprescriptibil. Dreptul deadministrare, ca şi dreptul de proprietate publică nu se află în circuitul civil şi nu poate fi înstrăinat prin acte de drept civil, ci poate fi constituit şi, respectiv, revocat exclusiv prin acte de drept administrativ.

Conţinutul dreptului de administrare precizat expres la art. 12 alin. (3) din Legea nr.213/1998 (text in vigoare la data constituirii dreptului prin HCL 452/2004) potrivit căruia "titularul dreptului de administrare poate să posede, să folosească bunul si să dispună de acesta, În condiţiile actului prin care i-a fost dat bunul în administrare'', evident cu respectarea atributiilor corelative ce rezida din lege, este punctat în conținutul art. 803 alin. 1 din Codul civil, în sarcina administratorului fiind prevăzută obligația expresa de a "acționa cu diligența unui bun proprietar''.

Aşadar, o atitudine pasivă a administratorului imobilului nu poate fi imputată proprietarului, cu atât mai mult cu cât, dispoziţiile art. 810 din Codul Civil reglementează expres faptul că, "administratorul poate apela în justiţie pentru orice cerere sau acţiune referitoare la administrarea bunurilor şi poate interveni în orice cerere sau acţiune având drept obiect bunurile administrate."
Prin urmare, demersul juridic se impunea a fi iniţiat de administratorul imobilului, în exercitarea drepturilor și obligaţiilor ce îi incumbă, raportat la argumentaţia mai sus enunţată.
Sub un al doilea aspect urmează a observa că abaterea constatată se regăseşte încadrată în punctul I al Deciziei 15/16.06.2020, respectiv in categoria "abateri de la legalitate și regularitate care NU au determinat crearea unor prejudicii", însă, masura dispusă, impune obligatia UATM Constanţa de a "depune diligenţe in vederea stabilirii daunelor și recuperării daunelor", termenul de realizare stabilit fiind 30.09.2020.
Măsura astfel stabilită, presupune necesitatea efectuării unor demersuri juridice ce antrenează cheltuieli publice ( expertiză tehnica imobiliară), cheltuială care nu apare a fi justificată în condițiile în care nu au fost constatate abateri cu privire la modul in care bunul imobil a fost transmis în administrarea UAT Judeţul Constanta, ci abateri care vizează aparente deficienţe în modul de exercitare a acestui drept de administrare de catre UAT Judeţul Constanţa și nu de UAT Municipiul Constanţa.
Prin urmare, angajarea costurilor în vederea determinării unui eventual prejudiciu ar trebui să aparțină UAT Judeţul Constanţa, în sarcina subscrisei neputând fi stabilită obligaţia, ca, în termenul stabilit de Curtea de Conturi, să fieîntreprinse măsuri de stabilire şi recuperare a prejudiciului", se arată în contestația primăriei Constanța.

Menționăm că întreg conținutul contestației ne-a fost pus la dispoziție de biroul de presă al municipalității.
Vă reamintim, în octombrie 1990, fostul prefect al Constanţei, Adrian Rădulescu, apreciindu-i valoarea patrimonială, atribuia Casa „Bănescu“ Şcolii Populare de Arte.
Pereţii clădirii care au început să se crape încă din 2016, acum trosnesc.

Tot din acea perioadă, conducerea Centrului Cultural Județean „Teodor T. Burada” a  făcut demersuri pentru o expertiză tehnică. Specialiştii consultați au spus la momentul 2017 că trebuie să se injecteze beton în fundaţia clădirii, fundaţia imobilului fiind realizată pe piloni. Totodată planșeele trebuie refăcute și imobilul pus în siguranță.
În prezent, Consiliul Județean Constanța, caută soluții pentru relocarea oamenilor care vin în fiecare zi la serviciu într-un imobil care le poate pune în pericol chiar viața.
În anul 2017, autoritățile județene chiar anunțaseră o acțiune civilă în instanță împotriva societății Eden SRL, care deține imobilul cu trei etaje de pe bulevardul Tomis nr. 112 lipit de Casa Bănescu și a cărei construcție ar fi afectat clădirea de patrimoniu.
În anul 2015, societatea Eden SRL a obţinut de la Primăria Constanţa Autorizaţia de construire nr. 771 pentru „Modificare proiect autorizat cu AC nr. 299/26.02.2010 şi nr. 543/29.04.2014 - Construire imobil S+P+4/5E, spaţii comerciale, birouri şi locuinţe, repoziţionare scară şi lift, recompartimentări interioare şi modificări faţade“.
 
Citește și: 

Casa Bănescu trosnește din toate încheieturile. Primăria tace. Administrația județeană caută soluții să mute Școala de Artă Populară într-un alt sediu

Registrul spațiilor verzi, casa Bănescu și lacul Tăbăcărie. Nereguli constatate de Curtea de Conturi cu prilejul acțiunii de audit efectuată la Primăria municipiului Constanța