România fără dezvoltare, fără viitor Institutul pentru Politici Publice reclamă „judeţizarea” României

Institutul pentru Politici Publice critică proiectul de descentralizare iniţiat de ministrul Liviu Dragnea, prin intermediul unui comunicat de presă intitulat „Judeţizarea ministrului Dragnea – România fără dezvoltare, fără viitor”. „Proiectul Dragnea privind descentralizarea, în realitate județizarea, va bloca modernizarea României, propunându-și să transfere în mod uniform resurse care să fie gestionate de către consiliile  județele după principiul pentru fiecare câte puțin, dintr-un disponibil financiar/patrimonial național care se micșorează de la un an la altul”, se arată în comunicatul transmis de IPP.
Susţinător consecvent al unei dezvoltări moderne şi sustenabile de descentralizare, Insitutul pentru Politici Publice consideră că „agenda Dragnea” nu exprimă o viziune de dezvoltare sustenabilă cu scenarii de îmbunătăţire a calităţii serviciilor publice, ci promovează o viziune socialistă prin susţinerea ruralului de către consiliile judeţene întărite în mod artificial.
„Dezvoltarea României trebuie făcută în jurul centrelor urbane – singurele entități capabile să genereze dezvoltare dinamică și sustenabilă, în condițiile unei mobilități crescute a populației dinspre mediul rural spre cel urban”, consideră IPP.
Insitutul pentru Politici Publice atrage atenţia asupra faptului că „fostul Președinte de Consiliu Județean Teleorman, ajuns Ministru al Dezvoltării Regionale, ne condamnă definitiv la perpetuarea unei administrații locale construite pe modelul comunist din 1968, incapabilă să se susțină financiar (în mediul rural) și dependentă de deciziile superiorului politic”. În opinia IPP, autorităţile centrale nu trebuie să mai susţină cu resurse de la centru localitățile care nu au capacitate să colecteze venituri pentru nici măcar un sfert din cheltuielile curente și de personal.
„Având în vedere realitățile binecunoscute din plan local, proiectul Dragnea dă o recunoaștere oficială domniei politicului (printr-un Președinte de Consiliu județean care decide, sub aparența formalității votării prin Consiliu, cine sunt conducătorii fostelor instituții deconcentrate - aprox. 35 persoane per județ) și pune punct unui model de dezvoltare a resurselor umane în administrația publică (carieră în funcția publică) propunând unul nou bazat pe contractul de management semnat cu același om - Președintele Consiliului Județean.
Abandonarea discuțiilor pe marginea proiectului de regionalizare în favoarea județizării României nu este altceva decât măsura eșecului clasei politice de a-și asuma un proiect vizionar de reformă a administrației, care să treacă dincolo de mize economice și politice meschine. Deplângem lipsa unei reacții publice a orașelor mari față de acest proiect de lege care frânează dramatic dezvoltarea urbană în România și vom continua să promovăm modele alternative de dezvoltare care permit cu adevărat modernizarea României”, se mai arată în comunicat.