Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
14:15 05 11 2024 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Sorin(akis) Strutinsky – investitorul cipriot care aduce Hotelul Hilton în Constanţa

ro

03 Jul, 2013 00:00 6383 Marime text
În octombrie 2012, Radu Mazăre anunţa că, în Portul Tomis, va fi construit un hotel Hilton. „Investiţia a fost începută de un italian acum şase sau şapte ani… el n-a mai fost lăsat de soţie să vină în România, fiindcă avea patru amante şi, ca atare, a stopat lucrările. Clădirea existentă, aşa cum a fost lăsată, a fost preluată de o companie turcească şi una din Cipru, care au semnat un contract cu Hiltonul. În portul Tomis, pe structura respectivă se va finaliza, ca investiţie privată, un hotel Hilton, repet, contract semnat. Mi-a fost adus la cunoştinţă, au venit investitorii, mi-au prezentat contractul cu Hiltonul.” – spunea Mazăre, citat de presa locală.
 
O serie de documente oficiale intrate în posesia Constanta.ro arată că singurul cipriot implicat în proiectul Hilton, care putea veni la Mazăre pentru a-i prezenta contractul cu grupul american, era chiar statornicul său partener de afaceri, Sorin Strutinsky. În proiect nu este implicată nici o companie turcească, ci doar un cetăţean român de etnie turcă născut în Năvodari şi o tătăroaică născută în Murfatlar. Italianul pe care nu l-ar mai fi lăsat soţia să vină în România, pentru că ar fi avut patru amante, în realitate trăia „în regim de separare a bunurilor” şi avea 67 de ani. În schimb era asociat cu un alt italian, mai aplecat spre dorinţele familiei sale, numai că acesta avea 72 de ani. Vorbele lui Mazăre nu arată, în nici un fel, situaţia existentă în actele oficiale, ci mai degrabă trag o perdea de fum peste o afacere cu date financiare de-a dreptul spectaculoase.

Epoca „Satu&Fase”

Potrivit constanta.ro, prima firmă implicată în proiectul Hilton, pe numele ei Satu&Fase SRL, a fost înfiinţată în iulie 2000 de cetăţenii italieni Santoni Tullio (49,5%) şi Segata Fausto (45,5%) şi românca Rodica Ungureanu (1%) din Eforie Sud. Actele de înfiinţare au fost depuse la ORC de doamna din Eforie Sud, în baza unei procuri notariale, semnate de cei doi italieni şi de traducătorul lor, cetăţeanul româno-italian Cristian Serghie, născut şi el în Eforie Sud. În iulie 2001, Ungureanu se retrage din firmă, iar procentul ei se împarte, pe din două, către italieni. Un an mai târziu, Satu&Fase semnează un contract de concesiune cu Primăria Constanţa, pentru o suprafaţă de 1924,47 mp în Portul Tomis, în vederea construirii unui hotel. Construcţia a fost demarată în iulie 2002. După turnarea fundaţiei, firma a cumpărat terenul de la Primăria Constanţa, cu 309.750 de dolari. În momentul perfectării actelor, italienii s-au retras din firmă şi au cesionat părţile sociale către românca Ioana Gabriela Damaschin. Aceasta a fost înscrisă în Registrul Comerţului pe 26 martie 2003. După doar două zile, pe 28 martie 2003, Damaschin a cesionat părţile sociale, în regres, către Segata Fausto(foto) şi către Santoni Construzioni SpA Italia, firmă deţinută de Santoni Tullio şi fraţii săi, Nicola şi Silnavo. De ce au băgat-o italienii pe Damaschin pentru doar două zile în firma lor? Ei bine, la acel moment operau efectele Legii 54/1998 privind circulaţia juridică a terenurilor, care interzicea străinilor să încheie contracte de vânzare-cumpărare a terenurilor în România.
 
Intră în scenă off-shore-ul Socorota Ltd
 
În 2005, Satu&Fase a început o serie de litigii civile cu firmele pe care le angajase ca să construiască hotelul, mai spune constanta.ro. În acel context, construcţia a fost trecută în conservare, la stadiul de schelet din beton şi oţel. După ceva timp, pe 1 iulie 2006, italienii s-au retras cu totul din firma românească, în urma unui contract de vânzare-cumpărare de părţi sociale încheiat cu off-shore-ul cipriot Socorota Ltd. Prin acel contract de pomină, „ciprioţii” se obligau să plătească 1.400.000 de euro, până la 31 august 2006. Un an mai târziu (pe 1 mai 2007), părţile au încheiat un act adiţional, prin care preţul contractului a fost diminuat la 200.000 de euro, invocându-se faptul că două terenuri aparţinând SC Satu&Fase SRL aveau înscrise litigii în cartea funciară. La momentul preluării firmei constănţene, Socorota Ltd era reprezentată de Cristian Serghie, românul care îi tradusese pe italieni încă de la venirea lor în România. Pe 14 august 2006, Serghie a dobândit un rol mai oficial, decât acela de traducător, fiind cooptat, cu 1%, în Satu&Fase SRL. Pe de altă parte, românul şi-a pierdut calitatea de reprezentant al Socorota, care a fost atribuită, de acţionarii anonimi ai firmei cipriote, spaniolului Alberto Mas Vila. Un an mai târziu, acesta din urmă a devenit directorul pentru România al grupului spaniol Grand Via, implicat în construcţia unui ansamblu rezidenţial în Constanţa. Serghie a rămas director general la Satu&Fase, calitate în care a vândut bunurile imobiliare ale societăţii fondate de italieni. Terenul şi scheletul din Portul Tomis au ajuns la SC Astera Consulting SRL. Sediul social a fost cumpărat, cu neverosimila sumă de 420.000 de euro, de SC Sisteme Internaţionale de Afaceri SA – firmă deţinută de Gheorghe Valentin Ionescu, fost coleg de facultate cu Radu Mazăre, concesionar al Portului Tomis şi coinculpat în dosarul retrocedărilor. Sub mandatul lui Serghie, o parte din documentele oficiale ale firmei au fost redactate de Marius Mocanu-Caraiani, avocatul Primăriei Constanţa, şi depuse la ORC de Teodor Mihai Abălaru, consilier juridic la SC Sisteme şi, totodată, soţul Corinei Scăeţeanu, actualmente procuror la DNA Constanţa.
 
Epoca Astera Consulting SRL
 
Aşa a ajuns proiectul din Portul Tomis în portofoliul Astera Consulting SRL. La bază, această firmă a fost înfiinţată de femeile de afaceri Mihaela Elvira Chiriac şi Gabriela Crăciun, în data de 7 septembrie 2006 – exact în perioada în care Serghie începuse să vândă bunurile imobile ale Satu&Fase. În noiembrie 2006, în firmă a fost cooptată şi o a treia doamnă, respectiv Mariana Corcescu. Dar nu pentru mult timp. Astfel, pe 20 decembrie 2006, cele trei asociate îşi vând părţile sociale cu 5000 de euro către firma cipriotă Owenton Overseas Co Ltd. Acest off-shore avea să mai investească şi alţi bani în România, asociindu-se chiar cu Cristian Serghie, în SC Owen Five SRL, o firmă care are sediul în clădirea care adăposteşte acum clinica Pozimed şi care anterior a fost sediul PSD, iar înainte de 1989 a fost Hotelul Astoria al Partidului Comunist Român. Actul adiţional de cooptare a off-shore-ului în Astera Consulting SRL a fost depus la ORC Constanţa de consilierul juridic Teodor Abălaru, cel care, în paralel, depunea înscrisuri şi pentru Satu&Fase.

Prima mişcare a noului patron cipriot de la Astera a fost aceea de a-l numi administrator al firmei româneşti pe numitul Nadir Bactali, cetăţean român născut în oraşul Năvodari şi domiciliat în Spania. A doua mişcare, mult mai spectaculoasă, s-a petrecut pe 26 martie 2007, când Owenton a decis să majoreze capitalul social de la Astera, cu 3.400.000 de euro. Suma a fost trasferată, pe bucăţi, în două conturi deschise de Astera la Piraeus Bank, respectiv la Alpha Bank.
Cum au vândut ciprioţii jumătate din Astera cu 5,5 milioane de euro
După mai puţin de o lună, pe 17 aprilie 2007, cirpioţii au făcut deja un megaprofit, vânzând 50% din Astera Consulting cu fabuloasa sumă de 5.500.000 de euro. Valoarea nominală a părţilor sociale vândute era de 1.700.000 de euro plus 100 de lei, însă ciprioţii au încasat 5,5 milioane de euro. Cumpărător, în aceste condiţii aparent înrobitoare, s-a întâmplat să fie Inverces RO SRL, o firmă deţinută de cetăţeanul spaniol Jose Javier Correa Moreno şi de românca, născută în Murfatlar, Leila Ablachim. În timp ce cumpăra, cu o mână, de la off-shore-ul care avea să se mute, prin Owen Five SRL, chiar în fostul sediu al PSD-ului, Ablachim plătea, pe 1 septembrie 2007, cu altă mână, sponsorizări electorale către PDL, cum atestă chiar Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 253 din 01.04.2008. A sponsorizat mai mult decât preşedintele de atunci, Mircea Banias, şi decât actualul preşedinte Gigi Chiru. Aşa, ca să mănânce toată lumea!
După toate învârtelile de milioane de euro, Astera şi-a conturat drumul în afaceri, înscriindu-şi la Cartea Funciară dreptul de proprietate asupra scheletului din Portul Tomis şi a terenului de sub acesta. Ani de zile, în actele firmei de la Registrul Comerţului nu au mai apărut decât modificări ale sediului social.
 
Investitorul Strutinsky
 
Şi totuşi, în 2012, avea să se întâmple un fapt spectaculos în istoria firmei. Pe 29 mai a anului menţionat, împuternicitul Abălaru a depus la Registrul Comerţului, spre menţionare, o hotărâre a Adunării Generale a Asociaţilor SC Astera Consulting SRL, prin care în societate era cooptat un alt off-shore cipriot, pe numele său Perceptual Intertrade Ltd. În hotărâre se arăta că asociatul Owenton Overseas Co Ltd a cesionat părţile sale sociale, respectiv 50%, către Perceptual, la valoarea lor nominală de 1,7 milioane de euro plus 100 de lei. Totodată, s-a modificat obiectul principal de activitate în „hoteluri şi alte facilităţi de cazare”. Pe 25 iulie 2012, soţul procuroarei a cerut înscrierea modificărilor în Registrul Comerţului, depunând toate actele emise de autorităţile cipriote, pentru Perceptual, în limba engleză, şi verisiunea lor tradusă şi apostilată de traducătorul autorizat Monica Daniela Gaidanidis, nimeni alta decât soţia viceprimarului Constanţei, Decebal Făgădău. Totodată, a fost depusă o declaraţie notarială dată de Strutinsky Gabriel Sorin, în calitate de asociat unic la Perceptual Intertrade Ltd, că această societate îndeplineşte condiţiile legale pentru a îndeplini calitatea de asociat la SC Astera Consulting SRL. Acelaşi Strutinsky declara că îndeplineşte condiţiile legale şi acceptă numirea ca reprezentant al Perceptual Intertrade Ltd la SC Astera Consulting SRL. Pe 13 august 2012, Registrul Comerţului a respins cererea de înregistrare, pe motiv că: „în cazierul d-lui Strutinsky Gabriel sunt înscrise fapte prevăzute în art.2 alin.2 din OG 75/2001 privind organizarea şi funcţionarea cazierului fiscal”. În aceste condiţii, juristul Abălaru a depus o nouă cerere, eliminând declaraţia notarială a lui Strutinsky. Prin Rezoluţia 524474 din 4 octombrie 2012, modificările au fost înscrise în Registrul Comerţului şi astfel off-shore-ul lui Strutinsky a devenit asociat cu 50% din Astera Consulting SRL şi din proiectul Hilton. După doar trei săptămâni, pe 26 octombrie, asociatul din alte afaceri al lui Strutinsky, Radu Mazăre, ieşea la rampă, în calitatea sa oficială de primar al Constanţei, să ne anunţe că o companie turcească şi una cipriotă vor aduce Hiltonul în Constanţa. Dar ce investitori au venit la el? Turcul Nadir din Năvodari şi cipriotul Sorinakis?
 

Material preluat integral de pe http://constanta.ro/sorinakis-strutinsky-investitorul-cipriot-care-aduce-hotelul-hilton-in-constanta-2/
 
www.constanta.ro
Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Ti-a placut articolul?

Comentarii