Stropit cu voie bună, muzică, must şi purceluşi la proţap Festivalul „Rodul pământului“, organizat de Primăria Cumpăna, un real succes (galerie foto)

Cea de-a XVI-a ediţie a Festivalului internaţional „Rodul pământului“, dedicat împlinirii a 100 de ani de la Marea Unire şi a 140 de ani de la reîntregirea Dobrogei cu Patria-Mamă, organizat de Primăria Cumpăna, cu sprijinul Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale, s-a desfăşurat, cu mare fast, timp de două zile, pe 29 şi 30 septembrie. Evenimentul a fost găzduit de stadionul din cadrul Complexului Sportiv „Victoria“ Cumpăna, unde s-au adunat, de la mic la mare, locuitori ai comunei, dar şi invitaţi de seamă.
 
Prima zi din cadrul Festivalului Rodul Pământului a avut un real succes, fiind stropit din plin cu voie bună, muzică populară, must şi purceluşi la proţap. Festivalul a luat startul la ora 10.00, când, chiar de la intrarea în localitate, tineri îmbrăcaţi în frumosul port popular românesc, în frunte cu primarul Mariana Gâju, acompaniaţi de Fanfara RAJA, au defilat spre stadionul Victoria Cumpănă.
 
Printre invitaţii de seamă s-au numărat Dan Burlacu - director general adjunct al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţii pentru Agricultură, Ion Dănuţ Jugănaru - directorul general al CCINA Constanţa, Horia Ţuţuianu - preşedintele CJC, Dan Jeacă - prefectul judeţului Constanţa, Liana Vladu - consilier la Ministerul pentru Implementarea Parteneriatelor Strategice ale României, Emil Drăghici - preşedinte ACor, Petre Dinică - directorul DGASPC Constanţa, Elena Frâncu - fost director al Direcţiei Judeţene de Sport şi Tineret Constanţa şi cetăţean de onoare al Cumpenei, Ciprian Marica - fost fotbalist, care a preluat SSC Farul; reprezentanţi ai Misterului Agriculturii, ai primăriilor din Republica Moldova, înfrăţite cu Primăria Cumpăna (Valentin Guţan - primarul oraşului Cricova, Ion Dolganicu - primarul comunei Colibaşi, raionul Cahul, Alexei Busuioc - primarul comunei Capaclia, Valentin Casian - primarul oraşului Străşeni, Nina Costiuc - primatul comunei Budeşti); reprezentanţi ai Direcţiei de Agricultură ai judeţului Constanţa, reprezentanţi ai oraşului turc Edremit, cu care Primăria Cumpăna urmează să se înfrăţească, consilierii locali şi mulţi alţii. Festivalul a fost deschis cu intonarea imnului de stat de către soprana Daniela Vlădescu, directorul Teatrului de Operă şi Balet „Oleg Danovski“.
 
„Tuturor locuitorilor satelor româneşti, tuturor românilor care se află departe de casă le transmitem gânduri bune, de aici, de la malul mării, din comuna dobrogeană Cumpăna. Da, avem şi noi, dobrogenii, o performanţă. În luna aprilie am obţinut, de la Ministerul Agriculturii, atestarea primului produs tradiţional dobrogean, ghiudemul tătăresc, produs la Cumpăna. De asemenea, mai avem alte cinci produse marca Produs tradiţional dobrogean, cu care ne prezentăm oriunde în Europa. Împreună putem realiza fapte mari. Această a 16-a ediţie a Festivalului «Rodul pământului» este realizată sub auspiciile Centenarului Marii Uniri şi ale împlinirii a 140 de ani de la alipirea Dobrogei la patria-mamă. De aceea, anul acesta avem parteneri de nădejde, Ministerul Culturii, Direcţia de Patrimoniu“, a declarat primarul ec. Mariana Gâju.
 
„De când am preluat mandatul, merg des în judeţ pentru a mă întâlni cu primarii şi a vedea cu ce probleme se confruntă. Vin des la Cumpăna, deoarece aici sunt oameni muncitori, cu un primar de soi. Mi-aş dori ca în fiecare comună din judeţ să întâlnesc un primar de calibrul doamnei Mariana Gâju. La Cumpăna nu vin des, deoarece vine doamna primar la mine. Niciodată nu mi-a cerut nimic pentru ea. Vine şi îmi spune: vreau şcoală, vreau utilităţi, vreau cămin cultural, vreau dispensar. Mă duc la Bucureşti şi ce credeţi? Şi acolo o întâlnesc pe doamna Gâju, la ministere. Ţineţi-o tot aşa, veţi avea mereu spijinul meu. Aştept să mă invitaţi şi la cea de-a XXVI-a ediţie a festivalului“, a spus Horia Ţuţuianu, preşedintele CJC.
 
Pentru acest eveniment, administraţia locală din Cumpăna a pregătit două zile pline de surprize şi muzică. Astfel, pe scena festivalului au urcat ansamblul folcloric „Boboceii Cumpenei“; interpretul Mihai Chirtoşcă din Cumpăna; ansamblul folcloric „Aromân dor“ din comuna Sarighiol de Deal din Tulcea, ansamblul „Kardelen“, ansamblul folcloric „Sânzienele dobrogene“ din oraşul Negru Vodă; ansamblul folcloric „Flori dobrogene“ din comuna Lumina, ansamblul folcloric „Amzăcenii“ din comuna Amzacea; ansamblul folcloric „Danubius“ din Tulcea; ansamblul folcloric „Astras“ din Constanţa; trupa de street dance „All in one dance“ din Constanţa; ansamblul folcloric „Doina Cumpenei“, ansamblul folcloric „Româncuţa“; ansamblul folcloric „Dor vânătoresc“; ansamblul folcloric „Româncuţa“; şcoala de balet „Nicolae Spirescu“ din Cumpăna, ansamblul folcloric „Carsium“ din Hârşova; grupul vocal „Nuferii albi“; ansamblul multietnic „Techir“; ansamblul folcloric „Ghioceii de la Luncaviţa“, trupa „Audeo“ de la Cernavodă; ansamblul „Vanghelisimo“ din comuna Mihai Kogălniceanu; ansamblul folcloric „Plai de dor“; ansamblul folcloric „Izvoraşul dobrogean“, ansamblul folcloric „Armâna mea“ din Ovidiu; trupa de dans modern „Angy Dance Studio“ din Techirghiol; ansamblul folcloric „Tradiţii dobrogene“ din Pecineaga; grupul vocal Folktrotter; ansamblul folcloric „Elpis“ al comunităţii elene.
 
Lor li s-au alăturat şi nume sonore ale muzicii folclorice, precum: Nicolae Furdui Iancu, Veta Biriş, Margareta Clipa, Gelu Voicu, Alexandru Brădăţan. Taraful din Morunglav din Olt a fost, de asemenea, prezent la festival, iar interpreta Elena Gheorghe şi cântăreţul de muzică grecească Ionuţ Galani au încins atmosfera. Gazdele festivalului folcloric au fost Elena Plătică şi Ionuţ Dulgheriu.
 
O atracţie a acestui festival au fost şi expoziţiile de promovare gastronomică şi turistică, precum şi o expoziţie de fructe şi legume. Un punct inedit al programului a fost concursul de sculptură în fructe şi legume. Pentru autenticitatea proiectului, la festivalul recoltei au fost prezente şi gospodinele din ţară care au pregătit bunătăţi alese, dar şi producători agricoli, crescători de animale, păsări, meşteri populari din România, Turcia, Grecia şi Republica Moldova. Ultima seara a festivalului s-a încheiat cu un spectaculos foc de artificii.