Vor macedonenii Constanţei să fie minoritari?! „Noi suntem români", spun aromânii de frunte ai judeţului (galerie foto)

În urma întâlnirii de la începutul lunii octombrie cu preşedintele macedonean Gjorge Ivanov, preşedintele României, Traian Băsescu, i-a îndemnat pe etnicii macedoneni ca la recensământul care va începe astăzi, să-şi declare naţionalitatea, în contextul în care alocarea de bani de la buget se face în funcţie de numărul componenţilor minorităţii.

Potrivit lui Băsescu, minoritatea aromână are dreptul să fie reprezentată în Parlament, are posibilitatea de a învăţa în limba maternă şi beneficiază de finanţarea de la Guvern a revistelor şi a actelor culturale ca să poată menţine obiceiurile şi cultura aromână. De asemenea, are dreptul să se adreseze în limba proprie în instanţe, statul fiind obligat să pună la dispoziţie un translator, dacă se doreşte. Cu toate acestea, ciudat este că postul local TV Neptun difuzează o reclamă-îndemn către aromâni să-şi menţioneze etnia la referendum. Gura lumii spune că, de fapt, în spatele reclamei ar fi alte interese, printre care scăderea numărului parlamentarilor constănţeni de la anul şi, în consecinţă, importanţa unuia aparţinând unei minorităţi sau influenţa aromânilor în contextul regionalizării. Din câte se aude, regiunea Dobrogea va fi formată din judeţele Constanţa şi Tulcea, zone cu puternice comunităţi de aromâni.

„Noi nu avem nevoie de minoritate în România"

Am încercat să aflăm şi părerea politicienilor constănţeni vizavi de această propunere. „Afirmarea identităţii este o chestiune privată a fiecărei persoane", a declarat Maria Stavrositu, preşedintele interimar al organizaţiei PDL municipiu şi deputat în Parlamentul României. „Dacă aromânii doresc să aibă în România acelaşi statut ca turcii, tătarii, maghiarii, bulgarii, ţiganii, să-şi declare identitatea", a precizat senatorul PNL, Puiu Haşotti. „Nu cred că întreaga comunitate de aromâni doreşte acest lucru", a menţionat directorul Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară şi consilier PDL în Primăria Năvodari, Stere Sponte. „Părerea mea vizavi de această propunere este una tranşantă. Noi nu avem nevoie de minoritate în România. Părinţii şi bunicii noştri au venit în România, care i-a primit. Nu putem fi minoritate. Ţin să subliniez că părerea mea o împărtăşesc 90% dintre aromânii care locuiesc în România", a declarat Iancu Şapera, fostul director al Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Constanţa.

„Suntem români!"

Pedelistul George Măndilă a pus clar şi răspicat: „Nu sunt de acord!". A explicat că discuţia pe acest subiect ar dura ore bune şi că, pe scurt, istoria demonstrează că aromânii nu sunt o minoritate: „Noi suntem primii români. Opinia mea este foarte clară". De cealaltă parte, avocatul Sorin Calaigii este de acord cu această iniţiativă: „Bineînţeles că sunt de acord. Suntem români, este adevărat, dar nu ne renegăm etnia". Fostul prefect, Dănuţ Culeţu, a fost la fel de vehement ca şi Măndilă. „După părerea mea, cine face aşa ceva nu are minimum de cunoştinţe de istorie. Acesta este un demers făcut împotriva istoriei. Suntem români, este demonstrat. Noi suntem români!", a declarat Culeţu. Vasile Delicoti, primarul comunei Poarta Albă, va declara la referendum că este român şi... atât. Nu îşi neagă apartenenţa şi nu uită suferinţele prin care au trecut părinţii şi neamul său. Însă, se consideră român. „Nu suntem o minoritate ca celelalte minorităţi. Ar trebui şi ardelenii şi moldovenii să scrie că sunt minoritari? Poate că ar fi bine dacă ar lupta cineva pentru aromâni în Parlament. Problema este să lupte într-adevăr pentru noi, nu pentru alţii. Eu cred că cei de la PSD au aflat că planul pentru regionalizare este unirea judeţelor Constanţa şi Tulcea. Trebuie să recunoaştem că aromânii din Dobrogea sunt realizaţi şi influenţi. Probabil aşa încearcă să atragă aromânii de partea lor".