Liviu-Tit Brăiloiu (PSD) - „Europarlamentarii PSD vor milita pentru ridicarea MCV, admiterea României în Schengen şi negocierea tuturor aspectelor şi condiţionărilor legate de bugetul european“

Liviu-Tit Brăiloiu este senator PSD de Constanţa şi candidează pentru un mandat de eurodeputat la alegerile europarlamentare din 26 mai. În cadrul unui interviu acordat cotidianului ZIUA de Constanţa, parlamentarul a vorbit despre importanţa participării la vot a românilor la scrutinul din 26 mai, dar şi despre cum va arăta Uniunea Europeană după aceste alegeri.
 
Alegerile europarlamentare din acest an sunt cele mai importante de la aderarea noastră la UE, pentru că Europa se confruntă cu mari provocări şi doar de noi depinde dacă rămânem simpli spectatori sau contribuim activ la marile decizii. Ne aflăm în ultima săptămână din campania electorală. Cum vi se pare că percep românii scrutinul de la 26 mai 2019?
 
Cu privire la prima parte a întrebării dumneavoastră, într-adevăr, este incontestabil faptul că marile provocări cu care se confruntă Europa zilelor noastre îşi pun amprenta asupra scrutinului din 26 mai. Cred, însă, că importanţa cu adevărat majoră a alegerilor europarlamentare din acest an nu este determinată exclusiv de existenţa acestor provocări, ci în primul rând de maturitatea cu care sunt convins că românii vor aprecia calitatea morală, competenţa politică şi determinarea candidaţilor propuşi de fiecare partid, pentru a contribui efectiv la luarea deciziilor majore care se impun. În plus, această precizare are la bază şi experienţa profund regretabilă a legislaturii încheiată la 18 aprilie, în cursul căreia o serie de europarlamentari români, ale căror nume şi apartenenţă politică sunt bine-cunoscute de cetăţeni, nu şi-au îndeplinit mandatul din această perspectivă, ci, dimpotrivă, cu consecinţele nefaste pe care cu toţii le suportăm.
 
Din acest punct de vedere, pe timpul campaniei electorale am constatat că percepţia cetăţenilor municipiului şi judeţului Constanţa, a românilor, în general, asupra scrutinului de săptămâna viitoare poate fi caracterizată prin intenţia ferm exprimată de a fi reprezentaţi în viitorul Parlament European de acei candidaţi care să promoveze cu adevărat interesele României în contextul general al valorilor europene. Mai precis, în legătură cu această percepţie, am constatat că lista propusă de Partidul Social Democrat a fost considerată în acest spirit şi întruneşte o largă majoritate.
 
Trăim vremuri istorice în UE şi nu numai. Avem o serie întreagă de provocări, care ar putea duce la o reconfigurare sau reformare a construcţiei europene (Brexit, regimurile iliberale din Polonia, Ungaria şi România, criza migranţilor, terorismul, anumite tendinţe populiste şi chiar naţionaliste – naţionalismul nu trebuie confundat cu patriotismul. Cum ar trebui să arate UE după 26 mai?
 
Importanţa şi complexitatea întrebării dumneavoastră necesită o adevărată disertaţie, dar voi încerca totuşi să punctez câteva aspecte. Într-adevăr, amploarea fenomenului migraţiei, determinând şi importul unor riscuri de securitate, precum şi recrudescenţa terorismului reprezintă provocări majore, dar a căror gestionare a căpătat deja un contur legislativ şi organizatoric prin adoptarea, în 2005, a Strategiei UE de combatere a terorismului, precum şi prin stabilirea unor standarde comune în materie de azil, respectiv implementarea Agendei europene privind migraţia, propusă de Comisia Europeană în 2015. De asemenea, remarcăm că aşa-numitul Brexit, declanşat în iunie 2016, este încă departe de a-şi fi găsit rezolvarea. Toate acestea, aşa cum aţi remarcat, impun reconsiderări asupra rolului, atribuţiilor şi competenţelor instituţiilor europene, ale Uniunii ca ansamblu, aspecte care au fost evidenţiate explicit şi în textul Declaraţiei de la Sibiu, din 9 mai.
 
Pe de altă parte, tot în contextul întrebării dumneavoastră şi bineînţeles argumentat, nu pot fi de acord cu afirmaţia că România s-ar situa în rândul statelor europene caracterizate printr-un regim iliberal, ci dimpotrivă. Dacă iliberalismul, definit către sfârşitul anilor ’90, se caracterizează prin intoleranţă, respingerea controlului şi a echilibrului puterilor în stat, dar mai ales prin limitarea libertăţilor şi drepturilor cetăţeneşti, în contrapondere, esenţa Programului de guvernare al PSD o constituie însăşi asigurarea respectării acestor drepturi şi libertăţi, ca fundamente ale statului de drept. Ca atare, bineînţeles în sens pozitiv, Programul care se regăseşte şi în obiectivele pe care şi le propun candidaţii noştri în viitorul Parlament European reprezintă el însuşi o provocare, realitate care a produs şi reacţiile binecunoscute, nu numai pe plan intern, ale opoziţiei parlamentare.
 
Deci, în contextul tuturor acestor provocări reale, dar şi al unor interpretări neconforme cu realitatea, răspunsul despre cum ar trebui să arate Uniunea Europeană după 26 mai a fost dat deja în însuşi cuprinsul Articolului 3 a al Tratatului de la Lisabona, care, printre altele, statuează faptul că Uniunea este constituită pe principiul egalităţii statelor membre, care respectă identitatea lor naţională, o Uniune care respectă principiul cooperării loiale.

 
În mod evident, Europa se confruntă şi cu o serie de provocări ce ţin de politica externă a UE (de exemplu, noul parcurs politic în era Trump, tendinţa expansionistă a Chinei, situaţia dramatică din Ucraina - unde avem un război îngheţat, politica tot mai agresivă a Federaţiei Ruse, dar şi propaganda fake news în mediul online). Cum va trata echipa de eurodeputaţi a PSD aceste teme extrem de delicate?
 
Pentru o cât mai corectă înţelegere a acţiunii viitorilor eurodeputaţi ai PSD privind aceste teme într-adevăr delicate, apreciez că în prealabil este necesară prezentarea succintă a câtorva considerente de ordin general. În primul rând, trebuie evidenţiat şi înţeles faptul că politica externă a Uniunii Europene promovează valori şi principii care sunt pe deplin împărtăşite şi în acţiunile de politică externă ale României, ale europarlamentarilor PSD în legislatura abia încheiată.
 
În paranteză fie spus, m-aş fi bucurat să afirm că aceasta a fost trăsătura definitorie şi în privinţa acţiunilor desfăşurate de toţi europarlamentarii români, indiferent de ideologie, de apartenenţa la unul sau altul din grupurile politice europene. În al doilea rând, aceste valori şi principii sunt valorificate în contextul unor dominante specifice, determinate de poziţia geostrategică a României în Regiunea Mării Negre, de capacitatea economică în creştere puternică în ultimii doi ani, de sporirea capabilităţilor militare de apărare prin alocarea pentru al doilea an consecutiv a 2% din PIB, toate acestea corelate cu calitatea de stat membru al Uniunii Europene şi al NATO, cu misiuni specifice în flancul sud-estic al acestor două entităţi internaţionale.
 
După cum este cunoscut, provocările pe care le-aţi evidenţiat, şi în primul rând acţiunile ostile şi destabilizatoare ale Rusiei, care îşi demonstrează vădit potenţialul militar, care desfăşoară acţiuni hibride vizând destabilizarea ţărilor candidate la UE şi dezvoltă legături cu partide naţionaliste, populiste, de extremă dreapta şi chiar cu unele guverne, fapte de notorietate care pun în pericol coeziunea şi valorile fundamentale ale Uniunii, au impus adoptarea, în 2016, a Strategiei globale pentru politica externă şi de securitate a UE. Aceasta prevede explicit, pe de o parte, că Uniunea este cel mai mare partener comercial al Rusiei, dar pe de altă parte, că se impune, din partea tuturor statelor membre, respectarea cu stricteţe a celor cinci principii care stau la baza politicii UE faţă de Rusia.
 

O altă direcţie distinctă a acestei politici o constituie definirea poziţiei UE faţă de China, în contextul creşterii puterii economice şi influenţei politice a acestei ţări. Chiar în luna martie a acestui an, Comisia Europeană şi Înaltul Reprezentant au propus şefilor de stat sau de guvern, întruniţi în cadrul Consiliului European, 10 Acţiuni concrete privind relaţiile cu China, acestea vizând aspecte privind drepturile omului, pacea, securitatea, schimbările climatice, securitatea reţelelor 5G, raporturi comerciale echitabile, reglementarea strictă a investiţiilor străine directe.
 
Evident, cu totul altfel se pune problema parteneriatului UE - SUA, bazat pe legături puternice de ordin politic, economic, cultural, pe valori comune, parteneriat care, conform opiniei unanime, trebuie consolidat. În acest cadru general, se impune evidenţierea parteneriatului strategic al României cu SUA, recunoscându-se importanţa geostrategică a ţării noastre în flancul sud-estic al NATO, cât şi capabilităţile sale.
 
Având în vedere toate aceste provocări, trebuie subliniat faptul că forurile centrale şi locale ale PSD au propus candidaţi cunoscuţi pentru cultura, experienţa politică, de comunicare şi susţinere a unor soluţii în domeniul politicii externe a UE, care să asigure şi României nu numai demnitate şi coerenţă, ci şi un cuvânt de spus în iniţierea unor soluţii viabile.
 
Întrebarea la care naţiunea română trebuie să răspundă este dacă ne dorim să participăm activ la scrierea istoriei prin intermediul unor oameni serioşi şi capabili pe care să îi trimitem în Parlamentul European. Daţi-le alegătorilor trei motive pentru care echipa PSD ar fi calificată să reprezinte România.
 
Întrebarea are un grad ridicat de dificultate, însă doar în sensul în care, din mulţimea motivelor pentru care echipa PSD este calificată să reprezinte România în Parlamentul European, dumneavoastră îmi solicitaţi să prezint doar trei. În această situaţie, mă voi prevala de adevărul că participarea activă la „scrierea” istoriei Europei de către europarlamentarii români în viitoarea legislatură se impune a fi înţeleasă ca participare efectivă, demnă la „scrierea” istoriei propriei ţări, ca parte integrantă a unui adevărat compendiu, care trebuie să fie însăşi Uniunea Europeană. Am afirmat că România împărtăşeşte pe deplin şi promovează valorile europene în toate acţiunile sale, dar acest adevăr trebuie cunoscut şi recunoscut în mod unanim, pe realităţi faptice, concrete, verificabile, dincolo de orice interese speculative.
 
În acest sens, unul din motivele, de fapt unul din obiectivele mandatului viitorilor europarlamentari PSD, care ar trebui să suscite interesul alegătorilor la scrutinul din 26 mai, este susţinerea argumentată şi fermă a ridicării Mecanismului de Cooperare şi Verificare, instrument neprevăzut în Tratatele constitutive, care a facilitat şi chiar a încurajat ingerinţe în actul de justiţie, abuzuri, încălcări grave ale drepturilor cetăţeneşti. Susţinerea vehementă a acestui MCV de către unele guverne, „documentate” făţiş prin dezinformări şi manipulări de către câţiva cunoscuţi europarlamentari români, reprezentanţi ai unor partide din opoziţie, nu a făcut altceva decât să demonstreze o profundă ipocrizie, de multe ori bazată pe mari interese de ordin politic şi economic. Regretabil este faptul că o bună parte a candidaţilor unor partide politice susţin şi în actuala campanie electorală menţinerea acestui mecanism nedrept, nefast, umilitor.
 
Un alt obiectiv al mandatului echipei PSD, devenit stringent, este admiterea României în Spaţiul Schengen, recunoscut fiind faptul că ţara noastră a îndeplinit în totalitate, încă din anul 2011, toate condiţiile tehnice impuse, constatare care a fost făcută şi consemnată în urma tuturor controalelor efectuate de instituţiile specializate ale UE.
 
În sfârşit, al treilea, aşa cum îmi cereţi, este pregătirea intensă pentru negocierea tuturor aspectelor şi condiţionărilor bugetului care va fi adoptat, precum şi colaborarea efectivă a europarlamentarilor noştri cu instituţiilor statului român, astfel încât să fie facilitată şi asigurată atragerea tuturor fondurilor europene destinate dezvoltării domeniilor în care România trebuie să progreseze rapid.
 
Nu ştiu în ce măsură România se va simţi confortabilă să redevină o zonă tampon între Europa şi Est şi să-şi piardă valorile şi tinerii care vor lua definitiv, probabil, calea pribegiei. Fac referire la faptul că suntem ţinuţi în afara Schengen. Va putea România să atingă acest deziderat în următoarea perioadă, în condiţiile în care, iată, acest lucru nu s-a întâmplat în perioada în care ţara noastră a deţinut preşedinţia rotativă a Consiliului European?
 
Apreciez că ar fi o greşeală, o nedreptate, un subterfugiu să legăm nerealizarea încă a acestui deziderat de perioada şi acţiunile desfăşurate de România pe timpul în care a deţinut Preşedinţia rotativă a Consiliului Europei, care deja se conturează ca un adevărat succes. Aşa cum am arătat, decizia nefavorabilă este una strict politică, aceasta neţinând seama de eforturile şi riscurile României pentru asigurarea graniţei UE în această zonă.
 
În ceea ce priveşte posibilitatea ca România, aşa cum aţi afirmat, să devină sau să continue a exista ca o zonă tampon între Europa şi Est, tocmai acest aspect periculos, defavorabil se urmăreşte a fi eliminat prin realizarea măsurilor politice, economice, sociale, culturale propuse prin Programul de guvernare al PSD, prin mandatul politic şi acţiunea concretă care vor defini prezenţa europarlamentarilor pe care îi propunem. O zonă tampon, aşa cum spuneţi, este un spaţiu de interferenţă negativă, de ambiguitate continuă, de neîncredere, şi o asemenea decădere a României, poate dorită de alţii, nu poate fi acceptată.
 
După 12 ani de apartenenţă la UE şi după alegerile din 26 mai, consideraţi că România ar putea avea un cuvânt greu de spus în deciziile care se iau la nivelul UE?
 
Considerentele expuse până acum, chiar şi atât de succint, mă îndreptăţesc să cred cu tărie acest lucru. Afirmaţia nu este una electorală, de complezenţă, ci se bazează pe toate realizările acestor doi ani de guvernare a PSD, pe ultimul comunicat oficial al INS, de săptămâna trecută, care anunţă o creştere economică de peste 5%, pe selecţia riguroasă a echipei pe care o propunem, cu înalte calităţi competitive şi de reprezentare demnă a României în Parlamentul European.
 
Tocmai de aceea, cu permisiunea dumneavoastră, reamintesc o parte a răspunsului la prima întrebare, în care afirmam că importanţa majoră a acestor alegeri europarlamentare nu este determinată exclusiv de provocările pe care UE trebuie să le gestioneze, ci în egală măsură de maturitatea cu care sunt convins că românii vor aprecia calitatea morală, competenţa politică, patriotismul şi determinarea cu care vor acţiona candidaţii propuşi de fiecare partid pentru a contribui efectiv la luarea deciziilor care se impun.
 
Interviu realizat la comanda PSD, CUI mandatar financiar coordonator: 41190008