#alegerilocale2020 Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal face precizări

• Prelucrarea datelor personale trebuie să aibă loc numai cu respectarea prevederilor art. 6 sau 9 din RGPD și a principiilor de prelucrare prevăzute de art. 5 din RGPD.

 

În contextul alegerilor pentru autoritățile administrației publice locale din luna septembrie 2020, Autoritatea Națională de Supraveghere recomandă tuturor entităților implicate în acest proces să acorde o atenție sporită respectării legislației privind protecția datelor cu caracter personal, pentru a se asigura că datele personale sunt utilizate în mod responsabil și că drepturile persoanelor vizate sunt respectate, poptrivit unui comunicat de presă postat pe pagina oficială de interneta instituției.

 
Organizarea și desfășurarea alegerilor pentru autoritățile administrației publice locale este reglementată prin:
- Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali;
- Legea nr. 135/2020 pentru stabilirea datei alegerilor pentru autoritățile administrației locale din anul 2020, precum și a unor măsuri pentru buna organizare și desfășurare a acestora;
- Legea nr. 91/2020 privind modificarea Legii nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, precum şi pentru modificarea Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente;
- Legea nr. 84/2020 privind prelungirea mandatelor autorităţilor administraţiei publice locale şi pentru modificarea art. 151 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrative;
- hotărâri ale Autorității Electorale Permanente;
- hotarâri ale Guvernului.

În ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal, precizăm că, începând din data de 25 mai 2018, se aplică Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor – denumit în continuare ”RGPD”).

Astfel, art. 4 pct. 7 din RGPD definește operatorul ca fiind persoana fizică sau juridică, autoritatea publică, agenția sau alt organism care, singur sau împreună cu altele, stabilește scopurile și mijloacele de prelucrare a datelor cu caracter personal; atunci când scopurile și mijloacele prelucrării sunt stabilite prin dreptul Uniunii sau dreptul intern, operatorul sau criteriile specifice pentru desemnarea acestuia pot fi prevăzute în dreptul Uniunii sau în dreptul intern.

Așadar, potrivit prevederilor legale, rezultă că pot avea calitatea de operator de date cu caracter personal:
partidele politice

organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale
alianțele politice
alianțele electorale
candidații independențiÎn ceea ce privește prelucrarea datelor în contextul alegerilor pentru autoritățile administrației locale, raportat la reglementările specifice aplicabile, rezultă că aceasta se realizează în baza prevederilor art. 6 alin. (1) lit. c) din RGPD, potrivit cărora prelucrarea este legală dacă este necesară în vederea îndeplinirii unei obligaţii legale care îi revine operatorului.

Prin raportare la prevederile Hotărârii Autorității Electorale Permanente nr. 2/2020 privind aprobarea Metodologiei depunerii dosarelor de candidatură și a listelor de susținători la alegerile locale din anul 2020, emisă în temeiul art. 104 alin. (1) și (2) din Legea nr. 208/2015, cu modificările și completările ulterioare, precum și al art. 6 din Legea nr. 84/2020, rezultă că partidele politice, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale, alianțele politice, alianțele electorale, candidații independenți, prelucrează date cu caracter personal în calitate de operatori, în scopuri, precum:
depunerea dosarelor de candidatură la birourile electorale de circumscripție competente
depunerea listelor de susținători


Astfel, actul normativ mai sus menționat stabilește modelul listei de candidați care conține următoarele categorii de date cu caracter personal:
numele și prenumele
data și locul nașterii
domiciliul conform actului de identitate
denumirea, seria și numărul actului de identitate
cetățenia
ocupația
profesia
apartenența politică/alianța politică sau electoralăCât privește modelul listei de susținători, potrivit reglementărilor aplicabile, acesta conține următoarele categorii de date cu caracter personal:
semnătura
numele și prenumele
cetățenia
data nașterii
adresa
denumirea, seria și numărul actului de identitateÎn același timp, în temeiul art. 17 din Legea nr. 115/2015, partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale și organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale care participă la alegeri, au posibilitatea de a obține un extras din Registrul electoral care cuprinde alegătorii din respectiva unitate administrativ-teritorială, respectiv numele, prenumele, data nașterii și domiciliul.

De asemenea, potrivit prevederilor art. 26 alin. (15) din Legea nr. 115/2015, pentru organizarea și desfășurarea operațiunilor electorale, „partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale și organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale care participă în alegeri trebuie să comunice, în scris, birourilor electorale de circumscripție numele și prenumele reprezentanților lor care vor face parte din acestea”.

Așadar, prelucrarea datelor personale trebuie să aibă loc numai cu respectarea prevederilor art. 6 sau 9 din RGPD și a principiilor de prelucrare prevăzute de art. 5 din RGPD.

Dacă operatorii decid efectuarea unor prelucrări de date personale pe baza consimțământului persoanelor fizice, subliniem că, în ceea ce privește obținerea acestuia și dovada existenței sale, este necesară respectarea condițiilor prevăzute de art. 7 coroborat cu art. 4 pct. 11 din RGPD.
Astfel, art. 4 pct. 11 din RGPD  precizează că acesta înseamnă orice manifestare de voinţă liberă, specifică, informată şi lipsită de ambiguitate a persoanei vizate prin care aceasta acceptă, printr-o declaraţie sau printr-o acţiune fără echivoc, ca datele cu caracter personal care o privesc să fie prelucrate.

De asemenea, art. 7 din regulament prevede că:
”(1) În cazul în care prelucrarea se bazează pe consimţământ, operatorul trebuie să fie în măsură să demonstreze că persoana vizată şi-a dat consimţământul pentru prelucrarea datelor sale cu caracter personal.
(2) În cazul în care consimţământul persoanei vizate este dat în contextul unei declaraţii scrise care se referă şi la alte aspecte, cererea privind consimţământul trebuie să fie prezentată într-o formă care o diferenţiază în mod clar de celelalte aspecte, într-o formă inteligibilă şi uşor accesibilă, utilizând un limbaj clar şi simplu. Nicio parte a respectivei declaraţii care constituie o încălcare a prezentului regulament nu este obligatorie.
(3) Persoana vizată are dreptul să îşi retragă în orice moment consimţământul. Retragerea consimţământului nu afectează legalitatea prelucrării efectuate pe baza consimţământului înainte de retragerea acestuia. Înainte de acordarea consimţământului, persoana vizată este informată cu privire la acest lucru. Retragerea consimţământului se face la fel de simplu ca acordarea acestuia.
(4) Atunci când se evaluează dacă consimţământul este dat în mod liber, se ţine seama cât mai mult de faptul că, printre altele, executarea unui contract, inclusiv prestarea unui serviciu, este condiţionată sau nu de consimţământul cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal care nu este necesară pentru executarea acestui contract.”

De asemenea, considerentul (32) din RGPD prevede următoarele:
”Consimţământul ar trebui acordat printr-o acţiune neechivocă care să constituie o manifestare liber exprimată, specifică, în cunoştinţă de cauză şi clară a acordului persoanei vizate pentru prelucrarea datelor sale cu caracter personal, ca de exemplu o declaraţie făcută în scris, inclusiv în format electronic, sau verbal. Acesta ar putea include bifarea unei căsuţe atunci când persoana vizitează un site, alegerea parametrilor tehnici pentru serviciile societăţii informaţionale sau orice altă declaraţie sau acţiune care indică în mod clar în acest context acceptarea de către persoana vizată a prelucrării propuse a datelor sale cu caracter personal. Prin urmare, absenţa unui răspuns, căsuţele bifate în prealabil sau absenţa unei acţiuni nu ar trebui să constituie un consimţământ”.

Ca atare, obținerea consimțământului persoanei vizate, în măsura în care prelucrarea are loc pe baza acestuia, trebuie să îndeplinească condițiile mai sus menționate de RGPD și să respecte principiile de prelucrare a datelor personale.

Pentru oricare din scopurile în care operatorii prelucrează date cu caracter personal, aceștia au, în principal, următoarele obligații:
informarea persoanelor vizate;
respectarea drepturilor persoanelor vizate;
 asigurarea securității și confidențialității datelor;
notificarea încălcărilor de securitate în condițiile art. 33 din Regulament;
desemnarea unui responsabil cu protecția datelor, după caz;
păstrarea evidenței prelucrărilor de date cu caracter personal efectuate;
evaluarea impactului asupra protecției datelor, dacă e cazul.Astfel, subliniem că informarea persoanelor vizate trebuie realizată, indiferent de temeiul prelucrării datelor, respectiv la consimțământ sau în celelalte condiții legale de prelucrare prevăzute de art. 6, art. 9 și art. 10, în funcție de natura datelor și categoriilor de date colectate și prelucrate.