#alegerilocale2020 Expert în fonduri europene, primarul PNL Valentin Stanciu își laudă consătenii - “La Topalu, să muncești este o cinste!”

• Valentin Stanciu candidează din nou din partea PNL la alegerile din 27 septembrie
• Vrea să continue proiecutul de modernizare a școlii, deja a mai construit o sală de clasă, era necesară pentru a putea merge cu copiii într-un singur schimb
• Candidatul PNL intenționează să înființeze un ONG al părinților care sunt interesați ca să se lucreze mai mult cu copiii lor după școală

 
Ajunși pe malul Dunării, la Topalu, în primele zile de toamnă, ne-am uitat la fluviu, la case, la soarele care ardea pe cer, la ulițele fără țipenie de om și ne-am întrebat: Cum e să fii primar aici?
În cele din urmă, i-am pus întrebarea primarului Valentin Stanciu, care candidează din nou din partea PNL la alegerile din 27 septembrie.
„Dacă e să răspund corect la întrebarea cum e să fii primar la Topalu în mandatul 2016-2020, trebuie să spun că e un pic cam greu, pentru că moștenesc, în primul rând, un aparat de specialitate al primarului care nu prea a știut ce e un program și nici ce este responsabilitatea”, începe să se destăinuie Valentin Stanciu.

• Vorbiți de programe europene?
• Nu, de programul de lucru. O să ajungem și acolo. Toți angajații erau obișnuiți să vină la muncă când vor și să plece când li se năzărea.
• Poate erau foarte eficienți…
• La câte fonduri s-au atras și la câți bani au intrat în comuna Topalu de la revoluție până în 2016 nu prea se vede eficiența.
• Câte fonduri europene erau atrase când ați venit în 2016 la Primărie?
• Erau doar niște fonduri de preaderare și anume o pietruire de drumuri și cam atât.
• Acum, înainte de alegerile din 2020 cum stăm?
• În primii doi ani a trebuit să-mi creez o bază de date. Asta a însemnat, în primul și primul rând, măsurarea și intabularea tuturor drumurilor din satele Toplalu și Capidava. Abia după aceea am putut să lucrez la un proiect de iluminat public, unul de asfaltare a tuturor străzilor din cele două sate. A fost nevoie să întocmesc și un nomenclator stradal. Baza de date este extrem de importantă pentru eligibilitatea proiectelor pe care le depui la finanțare.
• În noul mandat cu ce începeți sau cu ce continuați?
• Aș vrea să continuu cu școala, deja am mai construit o sală de clasă, că era necesară pentru a putea merge cu copiii într-un singur schimb. Am rezolvat problema cu căldura în toată școala. Un corp, ce se numește B, care nu era reabilitat, l-am reabilitat. Am creat toată baza materială de care are nevoie școala. Am depus un proiect la Compania Națională de Investiții pentru construirea unei săli de sport.

Intenționez să înființez un ONG al părinților care sunt interesați ca să se lucreze mai mult cu copiii lor după școală. Nu după programa școlară neapărat. Nu after-school, că te duce cu gândul la ceva păpică, la ce bine e…. Nu! O asociație a părinților care-și doresc ca odraslele lor să facă performanță, să facă mai mult decât la școală. Cu profesioniști, care vor fi plătiți din fondurile asociației, ce vor veni din contribuțiile părinților, din sponsorizări și așa mai departe…
Asta pentru că vedem că toată lumea se plafonează la ceea ce se face la școală, adică la ceva de nivel mediu. Nimeni nu mai aleargă după performanță”.
 
„Am o vorbă: Sunt născut, crescut și educat la Topalu. Era o școală bună”.
 

• Ce își dorește ca primar să se schimbe în legislația României?
• „Cea mai mare greutate în administrația publică este Legea funcționarului public care nu face altceva decât să creeze o castă a celor care au rămas pe scaune și nu dă posibilitatea tinerilor să intre în sistem. Mai ales în administrația locală de la sate.

      Ca să nu mai discutăm și de Agenția națională a Funcționarilor Publici care nu-și are rostul dacă vreau să fac să funcționeze primăria ca o societate comercială. Până la urmă viziunea primarului trebuie să fie cea a unui manager care să facă primăria să funcționeze ca o societate comercială, în sensul că oferă servicii consumatorilor care sunt cetățenii comunei. Altfel, nu o să fie niciodată eficiență în administrația publică. Iar ca să poată să managerieze în felul ăsta nu poate decât cu o resursă umană care să fie calificată și să vrea să facă treabă. Nu cu unii care s-au lipit de scaune și-și zic: am mai schimbat vreo trei primari de când sunt aici, vine și ăsta, pleacă și ăsta…”.
 

• Când a regretat că a ajuns primar?
• „Niciodată, pentru că eu vin din privat. Sunt ofițier electrician, am lucrat 25 de ani pe vapor. După aceea am fost consilier de primar la Horia, unde am devenit expert pe fonduri europene, apoi la BriseGroup, expert pe fonduri europene. Înainte de Horia, am făcut parte din Comisia de dialog social la Ministerul Transporturilor din partea Cartel ALFA”.

 

• Familia e mai fericită de când e primar?

 

• „Tata nu a fost de acord niciodată să lucrez cu oamenii, având o experiență de 27 de ani în funcția de contabil șef la CAP. M-a canalizat mai mult pe o latură practică, de unde cât muncești atât câștigi. Nici acum nu e de acord cu faptul că sunt primar. În schimb soția și copii îmi sunt alături pentru că îmi respectă dorința. Fetița are 12 ani și cel mic are cinci ani. Și soția lucrează cu oamenii. Este asistent medical la medicul de familie de aici din Topalu. Este și asistent medical principal la Spitalul Hârșova. Adică suntem obișnuiți și cu nemulțumirile și cu înjurăturile”.

 
 

• În biroul primarului văd o cupă. Ce e cu ea?

 

• „Cupa de acolo e rezultatul muncii a unei echipe de dansuri, pe care am înființat-o în 2016 cu copiii din clasa I-a. Pe unde au mers la concursuri s-au clasat numai primul locul”.

 

• Un eveniment de suflet din timpul mandatului care se încheie…

 

• „Sunt două. O tabără de pictură pe care am înființat-o în primul an când am venit la Primărie. În fiecare an vin câte 10 pictori profesioniști, pe care îi cazăm și le facem mâncare cu o echipă de voluntari. Este pentru prima dată când s-a materializat ideaa de voluntariat la Topalu. Tablourile realizate le-am avut într-o expoziție la Biblioteca Națională de la București, cu două săptămâni înainte de Crăciun, cu vernisaj, cu criticul de artă Roxana Bărbulescu. Tabăra se pliază foarte bine pe faptul că la noi în Topalu există un muzeu cu 228 de opera de artă, cel mai mare muzeu din mediul rural, poate chiar din Europa, cu picturi de Dărăscu, Băncilă, Luchian, Aman etc.. Au fost donate de medicul Gheorghe Vintilă”.

 

• Frumos, al doilea eveniment…

 

• „În fiecare an sărbătorim Ziua Dunării, pe care o cinstim de fapt trei zile. Prima zi este pentru informare și prezentare a evenimentului. În a doua zi facem salubrizare pe malul Dunării. A treia zi are loc un concurs unde avem invitați. De exemplu, anul trecut am avut invitați Cercetașii României Dapyx, niște copii extraordinari. Copiii din localitate s-au întrecut cu cercetașii în cunoștințe despre Dunăre, apoi un dans, o masă la iarbă verde. Toată lumea a fost extrem de mulțumită”. 

 

• Ce înseamnă Dunărea pentru Topalu?

 

• „Ooo, mană cerească. Eu zic că Topalu este locul hărăzit de Dumnezeu. În primul și în primul rând că este așezat pe malul Dunării. La Topalu, dacă îți este foame, arunci o undiță în apă, prinzi un pește. Dacă îți este sete, ai destulă apă de băut. Dacă îți este frig, găsești un lemn ca să te încălzești”.

 

• Dacă e așa ușoară viața, nu s-au lenevit locuitorii de-a lungul vremii?

 

• „Nu! Topolenii sunt extrem de muncitori. La Topalu, să muncești este o cinste. De exemplu, prin 1994 tata avea vreo 13 hectare de pământ și nu mergea deloc agricultura. Dintr-o gândire economică i-am propus să nu mai cheltuim banii degeaba că nu-i scoteam. La care tata mi-a zis: Băi, nu se poate, pământul trebuie lucrat. Nu putem să-l lăsăm și să treacă cineva pe acolo care să zică: Uite, proștii ăștia n-au lucrat pământul!”.

 
 
Comandat de Partidul National Liberal- Filiala Constanța - Executat de  ZIUA de Constanța – portal: www.ziuaconstanta.ro - mandatar financiar-cod AEP 21200012