Farurile aducatoare de bani pentru armata

Luminile de veghe de la malul marii

Acestea sunt cele mai importante mijloace de orientare folosite de marinari pentru navigatia maritima costiera * Ele sunt niste constructii speciale, de obicei in forma de turn, care trebuie sa se deosebeasca de tot ce este imprejur * In partea superioara a farurilor exista o instalatie care produce o lumina caracteristica, care are amprenta sa si nu seamana una cu alta * Farul nu se stinge niciodata, exceptie facand situatiile in care se anunta printr-un aviz de navigatie special * In porturile maritime romanesti exista sapte faruri de aterizare, la Mangalia, Tuzla, Constanta, Midia, Gura Portitei, Sf. Gheorghe si Sulina si inca trei de intrare in porturi si sase lumini de intrare in porturi * Cel mai inalt este farul de la Constanta, iar cel mai modern cel de la Sulina * Farul de aterizare de la Tuzla este in prezent singurul care are probleme de stabilitate * Pe actuala locatie, acesta a fost construit si amplasat in anul 1900 * In ultimii ani, fenomenul de eroziune a falezei din aceasta zona, dar si a intregului litoral romanesc, a devenit tot mai pregnant * Malul pe care este acesta asezat s-a surpat, ajungand la doar cativa metri de far * Pentru fiecare nava care intra in porturile romanesti se percepe o asa numita taxa de far * Plata serviciului de semnalizare maritima se tarifeaza, pe unitatea tonaj brut, cu 0,03 eurocenti, pentru navele straine si romanesti si cu 0,02 eurocenti pentru pescadoare * Veniturile anuale realizate de faruri sunt estimate anual la aproape cinci milioane RON

Farul este cel mai important mijloc de orientare (dupa busola, compas magnetic sau giro-compas) folosit de marinari pentru navigatia maritima costiera. Este o constructie speciala, de obicei in forma de turn, ce trebuie sa se deosebeasca de tot ce este imprejur. In partea superioara a farurilor exista o instalatie care produce o lumina caracteristica, proprie fiecarui far, care are amprenta sa si nu seamana unul cu altul. Lumina unui far trebuie sa se vada pe tot orizontul si sa aiba o bataie de minim 15 mile marine si are menirea de a ajuta marinarii care navigheaza pe timp de noapte sa se orienteze asupra intrarilor in porturi, numindu-se generic "de aterizare". In aproape toate localitatile in care se afla instalat, farul de navigatie a devenit un simbol.Farul nu se stinge niciodata, exceptie facand situatiile in care se anunta printr-un aviz de navigatie special. Daca o nava esueaza din cauza unui far stins, pagubele sunt suportate de cei raspunzatori de acel far. Pentru siguranta in exploatare, farurile sunt prevazute cu sisteme de alimentare cu energie de rezerva si electricieni de serviciu care lucreaza permanent, iar pentru intretinerea acestora au fost fixate taxele speciale in acest sens, platibile in mod obligatoriu de toate navele militare sau comerciale care tranziteaza porturile.In concordanta cu normele internationaleIn porturile maritime romanesti exista sapte faruri de aterizare, la Mangalia, Tuzla, Constanta, Midia, Gura Portitei, Sf. Gheorghe si Sulina si inca trei de intrare in porturi si sase lumini de intrare in porturi.Potrivit declaratiei contraamiralului Ioan Costi, loctiitorul sefului Statului Major al Fortelor Navale, farul de aterizare de la Mangalia a fost construit in anul 1958, cele de intrare si luminile de intrare in 1979, farul de aterizare de la Tuzla in 1900, cel similar de la Midia in 1958, iar cel de la Sf Gheorghe, in 1968. Ceva mai nou este farul de la Sulina, construit in anul 1983.Costi ne-a mai declarat ca "farul de la Sulina este cel mai modern, dar prin eforturile personalului tehnic, toate celelalte corespund standardelor internationale in domeniu, si nici nu se putea altfel, mai ales ca inca din 1966, Directia Hidrografica Maritima Constanta este membru national in cadrul Asociatiei Internationale de Semnalizare Maritima, cu sediul la Paris".Cel mai inaltFarul de aterizare de la Constanta a fost construit in anul 1958 si a fost pus in functiune in anul 1960, fiind atunci unul dintre cele mai moderne din lume. Pilonul de beton armat al constructiei are o inaltime de 60 de metri, lumina emisa de sistemul optic putandu-se vedea de pe mare de la 24 de mile marine. Mecanismele optice si electrice ale farului sunt amplasate intr-o cupola metalica de forma piramidala, realizata din cornier si teava de otel cu dimensiuni de cinci metri la baza piramidei si inaltimea de 15 metri. Tot aici este instalat si radiofarul Constanta, care face parte dintr-un lant de patru asemenea instalate imprejurul Marii Negre, celelalte trei fiind Nos Kaliakra, Nos Emine si Maslen Nos. Radiofarul Constanta emite un semnal radio, in codul Morse, pe frecventa de 291,5 KHz, semnal ce poate fi folosit de navele maritime pentru orientare prin metoda goniometriei. Pe timpul noptii, farul de la Constanta poate fi identificat fara nici un fel de probleme din largul marii, daca se tine cont de caracteristica luminoasa a acestuia care este unica: o lumina alba cu un grup de doua sclipiri scurte la un interval de 29,8 secunde.Sunt si problemeFarul de aterizare de la Tuzla este in prezent singurul care are probleme de stabilitate. Pe actuala locatie, acesta a fost construit si amplasat in anul 1900 de firma franceza Barbier Bernard Turrene, iar pana in anul 1957, cand a fost electrificat, a functionat cu o instalatie luminoasa de petrol. Obiectivul a fost asezat pe Capul Tuzla datorita pozitiei terenului, cu vizibilitatea cea mai mare din partea de sud a litoralului romanesc si este integrat in sistemul de asigurare a navigatiei de la aceasta zona. Este un far de aterizare, asa dupa cum spun specialistii, inalt, vizibil de la distanta mare de navele care se apropie, sau cum se spune in limbaj marinaresc, "aterizeaza", de uscat.Cade bucata cu bucataIn ultimii ani, fenomenul de eroziune a falezei din aceasta zona, dar si a intregului litoral romanesc, a devenit tot mai pregnant.Pentru un neavizat, dar si pentru un cunoscator, imaginile malurilor din apropierea farului de la Tuzla sunt de-a dreptul socante: maluri surpate, crapate, dislocate, sau in prag de prabusire. Plaja, pe care candva se juca fotbal, acum nu mai exista, tarmul rupandu-se bucata cu bucata. Valurile au profitat de nepasarea celor indreptatiti sa le opreasca si au muscat din faleza, metru cu metru, facand ca aceasta sa se surpe continuu. In faleza s-au creat caverne uriase, care constituie un real pericol pentru cei care ar avea curajul sa se aseze pe marginile lor, pentru ca pot sa o ia oricand la vale.Potrivit declaratiei comandorului Ioan Costi, loctiitorul sefului Statului Major al Fortelor Navale, "prin prelucrarea datelor obtinute din cercetari specifice, executate cu mijloacele Directiei Hidrografice Maritime, in perioada 1997-2005, rezulta evolutia retragerii malului, la nord si la sud de Capul Tuzla". Acesta ne-a mai spus ca o serie de cercetari de data recenta arata prezenta unor surse de apa de origine neidentificata la diferite paliere de inaltime, la nord si la sud, si chiar in faleza Capului Tuzla. "In lunile maisi iunie anul acesta, portiuni din faleza aflata in imediata apropiere a locului pe care este amplasat farul, s-au erodat si s-au prabusit, fenomenul fiind in evolutie", ne-a mai declarat ingrijorat comandorul Costi. Desi au existat unele voci care au spus ca este necesara mutarea farului, deocamdata nu s-a luat in calcul schimbarea locatiei, mai ales ca in prezent, zona adiacenta falezei este intarita si asigurata cu blocuri de piatra construite la baza acesteia.Comandorul Costi ne-a mai declarat ca deoarece consolidarea nu poate fi limitata la zona farului, ci trebuie sa asigure intreaga faleza Tuzla, care cuprinde si loturile adiacente apartinand persoanelor fizice, cheltuielile nu pot fi estimate. Mai trebuie spus ca farul nu reprezinta obiectiv de patrimoniu, dar face parte din sistemul de asigurare a navigatiei de la litoralul romanesc, sistem de importanta nationala si internationala, prin care se creeaza conditii optime pentru executarea navigatiei precise si in conditii de siguranta pe caile de comunicatii maritime.Bani se vor aloca, dar cine stie candPurtatorul de cuvant al Directiei Apele Romane Dobrogea Litoral, Catalin Anton, spune ca luna viitoare se va finaliza un studiu international pentru toata zona litorala afectata de eroziune si de-abia atunci se vor cunoaste si sumele de care va fi nevoie pentru refacerea si stabilizarea tarmurilor. "Nici nu stiu daca statul roman va dispune de banii necesari acestei actiuni", ne-a mai spus Anton. Totodata, de mai multa vreme, Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor spune ca va aloca fonduri pentru reabilitarea totala a zonei costiere. Numai ca totul a ramas la stadiul de promisiuni, pentru ca pana in prezent, nu au existat investitii de amploarea ceruta de stadiul de degradare in care se afla unele portiuni.Bani cu farurilePretul serviciului de semnalizare maritima este reglementat de Ordinul numarul 22 din 4 februarie 2005, privind stabilirea tarifelor pentru datele publice obtinute din activitatea hidrografica maritima, precum si din activitati hidrografice, cartografice si de publicare. Plata serviciului de semnalizare maritima care intra in porturile maritime se tarifeaza, pe unitatea tonaj brut, cu 0,03 eurocenti, pentru navele straine si romanesti si cu 0,02 eurocenti pentru navele pescadoare. Contraamiralul Costi ne-a mai declarat ca veniturile anuale realizate de faruri sunt in functie de traficul navelor si sunt estimate anual la aproape cinci milioane RON. Pana la data de 26 iulie anul acesta, data la care a fost publicata in Monitorul Oficial numarul 547 Hotararea de Guvern numarul 804, veniturile realizate de DHM erau virate integral la bugetul statului. Odata modificat continutul unui act normativ mai vechi, DHM realizeaza venituri proprii care se estimeaza a ajunge numai anul acesta la circa doua milioane RON, iar toate veniturile se vor utiliza, conform legislatiei in vigoare, de catre Ministerul Apararii Nationale, prin DHM.