Legea, calcata in picioare de dragul lui Musu

Direcţia de Culte nu a luat măsurile  impuse în „cazul Muşu"

Continuăm în acest număr enumerarea ilegalităţilor puse în aplicare de Costea Muşu, cu aportul consistent al autorităţilor, pentru construirea unui bloc cu şase etaje pe strada George Enescu. De această dată vă prezentăm implicarea conducerii Direcţiei de Cultură, Culte, Patrimoniu Naţional şi Cultural.

Aflată „sub bagheta" lui Virgil Lungu, direcţia nu a avut puterea sau dorinţa de a apăra patrimoniul şi vestigiile, aşa cum i se cere prin lege. Se pare că potrivit noii ordini de la vârful deconcentratelor constănţene, conducerea DJCCPNC va fi preluată de pictoriţa Daniela Ţurcanu. Sperăm că, odată cu înscăunarea în funcţie, aceasta îşi va da toată silinţa să descopere şi să repare toate neregulile instrumentate sau acoperite de cei care au fost tartorii culturii locale timp de mai mulţi ani, în frunte cu Lungu. V-am povestit în ediţiile trecute cum lucrarea, al cărei beneficiar este firma Imperial Grup, nu s-a dezvoltat sub cele mai legale auspicii. Însă, în ciuda ilegalităţilor constatate, nicio autoritate locală nu a luat măsuri pentru a stopa actele nedemne ale unuia certat anterior cu legea, cum este Costea Muşu. Primăria lui Radu Mazăre s-a aliat în nereguli şi a eliberat o autorizaţie de construire ilegală. Actul emis de instituţia condusă de Radu Mazăre nu avea nicio bază legală, în special din cauza lipsei certificatului de descărcare de sarcini arheologice cerut prin Certificatul de Urbanism.

Blocul fără autorizaţie

Construcţia de la numărul 50 a fost începută încă din luna iunie a anului trecut, fără a respecta nici măcar cele mai elementare cerinţe ale unui şantier. Beneficiarul nu a avut decenţa să pună plăcuţa care să arate ce se va construi pe acel teren, constructorul, beneficiarul, dar şi numărul Autorizaţiei de Construire. Misterul s-a rezolvat rapid: Muşu a preferat să comită o ilegalitate pentru a o acoperi pe alta. Mai exact, firma Imperial Grup începuse construcţia fără a i se elibera vreo autorizaţie de construire. Actul nu ar fi putut fi obţinut pentru că, pentru amplasament, Direcţia Judeţeană de Cultură, Culte, Patrimoniu Naţional şi Cultural, condusă de Virgil Lungu, nu emisese un certificat de descărcare de sarcini arheologice. În luna ianuarie 2007, patronul firmei Imperial Grup SRL primise, din partea Direcţiei Judeţene de Cultură, Culte şi Patrimoniu Naţional (DJCCPN), un aviz favorabil numai pentru faza PUD. Potrivit avizului 09/U/4.01.2007, beneficiarul era nevoit să revină la Direcţia condusă de Virgil Lungu, pentru a mai obţine o aprobare pentru următoarele faze, care ar fi dus, în final, la autorizaţia de construcţie. Documentul mai arată că, o dată cu aprobarea următoarei faze a lucrării, ar fi fost stabilite şi condiţiile legate de protejare a patrimoniului arheologic. Însă, Lungu spune că Imperial Grup SRL nu a mai obţinut şi celelalte avize, chiar dacă, potrivit adresei din 4 ianuarie 2007, zona se află în regim de protecţie sit urban CT-II-s-B-020842, sit arheologic CT-I-s-A-02555 - necropole. Eliberarea autorizaţiei de construire fără documentul emis de Direcţia de Cultură, dar şi începerea lucrărilor în lipsa acestui act, intră sub incidenţa penalului. În Certificatul de Urbanism se specifică faptul că actul „nu ţine loc de autorizaţie de construire/desfiinţare şi nu conferă dreptul de a executa lucrări de construcţie".

Premieră în lumea lui Mazăre

Certificatul de Urbanism nr. 1642, datat 3 aprilie 2008, cerea în mod expres obţinerea unui certificat de descărcare de sarcini arheologice, dar şi un aviz din partea Inspectoratului de Stat în Construcţii. Evident, Muşu nu a obţinut cele două documente. Cu toate acestea, Primăria lui Mazăre a eliberat o autorizaţie de construire. Una ilegală, purtând semnătura primarului. Actul purta numărul 1727/23.07.2005. Trebuie menţionat faptul că o bună perioadă de timp Muşu a lucrat fără autorizaţie de construire. Acest fapt este recunoscut şi de Direcţia Corp Control din cadrul Primăriei Constanţa, care a spus că, „în urma unui control din data de 17.07.2008, s-a constatat că lucrările de construire executate la imobilul din Constanţa, str. George Enescu nr. 50, (...) au fost executate fără a deţine autorizaţia de construire necesară. (...) Ulterior, în data de 25.07.2008 s-a constatat faptul că SC Imperial Grup SRL a obţinut Autorizaţia de Construire nr. 1727/23.07.2008 eliberată de Primăria Constanţa, în conformitate cu prevederile Legii nr. 50/91rep.".
Prin Dispoziţia 4658 din 6 august a.c., primarul a revocat autorizaţia 1727/23.07.2008. În fapt, decizia edilului a constituit o premieră de când se află în jilţul primăriei. La puţin timp după anularea actului ce îi permitea teoretic construirea, lui Muşu i s-a mai emis o autorizaţie. Evident, tot de către primărie. Pe 3 septembrie 2008, firma lui Muşu a fost fericită cu Autorizaţia de Construire nr. 2051. Imperial Grup construieşte acum având în buzunar două autorizaţii. Însă, niciuna nu este legală, pentru că documentele lipsă în primul caz nu au fost obţinute nici pentru autorizaţia eliberată în septembrie. Mai trebuie menţionat că, pe la mijlocul lunii august a anului trecut, Direcţia condusă de Lungu a mai dat un aviz firmei Imperial Grup, ce purta nr. 1168/Z/14.08.2008.

Lungu abandonează cultura

Prin acest document s-a creat impresia de legalitate a celei de-a doua autorizaţii de construire. Însă, documentul notează elemente total diferite faţă de avizul din ianuarie 2007. Mai mult decât atât, avizul din 2007 era semnat de un anumit arheolog expert Traian Cliante, iar cel din luna august 2008, de însuşi şeful Lungu. Avizul din 2008 notează că „săpătura pentru fundaţii s-a executat înainte de obţinerea Avizului DJCCPCN Constanţa - faza PAC, fără asistenţa arheologică, în urma amenzii contravenţionale, în 31.07.2007, conform art. 28, alin 1, lit. A) din Ordonanţa 43/2000, republicată în 2006, privind protecţia patrimoniului arheologic". Actul conţine şi informaţii surprinzătoare. Spre exemplu, avizul favorabil a fost emis, dar nu în condiţiile celui din 2007. Dacă cel de anul trecut spunea că se vor stabili „condiţiile legate de protejarea patrimoniului arheologic", avizul din august pune aşa-zise condiţii. Însă niciuna nu se leagă de patrimoniu, ci de amenajări, faţade şi finisaje. Cu alte cuvinte, cei de la Cultură impun reguli arhitectonice şi de urbanism.
Ar fi fost normal ca Virgil Lungu, şeful DJCCPNC, să fie singurul care să ţină partea culturii, care să o protejeze şi să îi pedepsească pe cei care îşi bat joc de ea. Cu toate acestea, a fost primul care i-a dat lui Mazăre o mână de ajutor pentru a distruge situl de pe strada George Enescu, în beneficiul lui Muşu. Ordonanţa 43 din 30 ianuarie 2000, privind protecţia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de interes naţional, ne arată că fapta patronului de la Imperial Grup are iz penal. Articolul 25 al actului legislativ spune că „efectuarea oricăror lucrări care pot afecta siturile arheologice, în absenţa certificatului de descărcare de sarcină arheologică, se consideră distrugere a monumentelor istorice şi se pedepseşte potrivit prevederilor legii penale". Dar Lungu a găsit o cale de scăpare de sub incidenţa penalului.

Sancţiuni blânde

După nenumărate rânduri în care a fost anunţat, atât de către vecini, cât şi de către reprezentanţii redacţiei noastre, de faptul că imobilul de pe strada George Enescu nu se ridică în conformitate cu normele legale, Virgil Lungu a controlat şi a sancţionat. Foarte corect în prima fază. Firma Imperial Grup a primit o amendă din cauza faptului că „săpătura pentru fundaţii s-a executat înainte de obţinerea Avizului DJCCPCN Constanţa - faza PAC, fără asistenţa arheologică, în urma  aplicării amenzii contravenţionale, în 31.07.2007, conform art. 28, alin 1, lit. A) din Ordonanţa 43/2000, republicată în 2006, privind protecţia patrimoniului arheologic". Trebuie menţionat faptul că sancţiunea aplicată lui Muşu în baza acestui alineat este cea mai blândă, maximul amenzii fiind de cinci ori mai mare. Legea spune că după aplicarea sancţiunii, beneficiarul lucrării ar fi trebuit să aducă locul la starea iniţială. Subliniem faptul că în luna iulie nu se săpase decât fundaţia, deci terenul putea fi adus la starea lui iniţială. Lucru imposibil după începerea lucrărilor. Aici intervine greşeala lui Lungu. Dacă în prima fază a „băgat la înaintare" articolul 28, după nerespectarea cerinţelor articolului 28, ar fi trebuit să treacă la etapa următoare. Mai exact, la aplicarea articolului 25 al aceleiaşi Ordonanţe. Mai mult decât atât, Legea 422 din 18 iulie 2001, privind protejarea monumentelor istorice, spune, la articolul 55, că „desfiinţarea neautorizată, distrugerea parţială sau totală, exproprierea fără avizul Ministerului Culturii şi Cultelor, degradarea, precum şi profanarea monumentelor istorice constituie infracţiuni şi se sancţionează conform legii".