Opt raniti in razboiul de la Cogealac Necunoscutele revoltei lui Hristu Cati

Ecourile războiului iscat luni la Cogealac nu s-au stins. Ba, mai mult, fiecare autoritate implicată încearcă fie să facă lumină în acest caz, fie să-şi facă „imagine" în urma protestului localnicilor din Cogealac.

La îndemnul primarului Hristu Cati, oamenii au protestat împotriva uneia dintre firmele care doreşte dezvoltarea unui parc eolian în apropierea localităţii. Ipotezele sunt multe: ba că una sau mai multe persoane încearcă să facă interesele cuiva, ori că localnicii au fost instigaţi la violenţă şi aşa mai departe. În scandal a fost implicat şi prefectul Claudiu Iorga Palaz, cel căruia primarul din Cogealac i-a reproşat luni seară, în direct la OTV, că ar părtini una dintre firme pentru că a fost ameninţat de ministrul Vasile Blaga că, în caz contrar, va fi schimbat. La rândul său, primarul n-a scăpat de acuze. Se spune că o parte dintre terenurile pe care una dintre firme va ridica turbine de eoliene i-ar aparţine lui Hristu Cati. În urma războiului pentru eoliene au rămas opt răniţi, cinci localnici şi trei agenţi de pază, şi numeroase semne de întrebare. Unde este adevărul vor stabili, cu siguranţă, anchetatorii şi instanţele de judecată.

Disputa Hristu - Palaz, cu trecere pe la Chiru

Prefectul Claudiu Palaz va face lumină în ceea ce priveşte cele două autorizaţii de construcţie disputate în conflictul de la Cogealac. Primarul Hristu Cati susţine că prefectul este vinovat pentru o autorizaţie emisă de Consiliul Judeţean Constanţa (CJC), pe 14 iulie, dar care ar fi trebuit atacată în contencios-administrativ acum patru luni?! „Pe 9 iulie s-a eliberat autorizaţia de construcţie pentru Eolica, de către primăria Cogealac, iar pe data de 14 iulie CJC a eliberat autorizaţia de construcţie pentru cealaltă firmă, CEZ, fără însă a avea acordul meu. Inspectoratul Teritorial în Construcţii (ITC) l-a sesizat pe prefect pentru a anula autorizaţia acum patru luni, dar nu s-a întâmplat nimic", a declarat Hristu Cati. De fapt, primarul vorbeşte despre o altă autorizaţie de construcţie, care acum constituie obiectul unui dosar de pe rolul instanţei, în care părţi sunt CEZ şi primarul din Cogealac. Gigi Chiru, inspectorul-şef al ITC, a afirmat că a depus o sesizare, acum patru luni. „Este adevărat că acum patru luni am făcut o sesizare prefectului în vederea unei competente analize a oportunităţii şi necesităţii atacării în contencios-administrativ a unei autorizaţii emise acum mai bine de şase luni", a precizat Gigi Chiru. Prefectul Constanţei, Claudiu Palaz, a făcut „lumină" printre autorizaţiile de construcţie. „Am primit sesizarea de la ITC pentru o autorizaţie care datează de jumătate de an şi care se află în instanţă, fiind obiectul unui proces între CEZ şi primarul din Cogealac, prin care trebuie să se stabilească proprietatea unor terenuri. După ce sentinţa va deveni definitivă şi irevocabilă, voi vedea dacă mai este necesară o contestaţie în contencios-administrativ. Iar cele două autorizaţii emise ulterior, atât cea de pe 9 iulie cât şi cea emisă de CJC pe 14 iulie, vor fi analizate şi vom vedea ce este legal de făcut", a susţinut Palaz. (T.D.)

Sub umbrela ATOP, CJC şi-a trimis „agentul secret" la Cogealac

Chiar dacă nu are atribuţii în restabilirea ordinii publice şi sancţionarea faptelor de tulburare a ei, Autoritatea Teritorială de Ordine Publică (ATOP) din cadrul Consiliului Judeţean Constanţa a fost prezentă la Cogealac. Deşi reprezentanţii CJC au recunoscut că nu aveau ce face decât să constate ceea ce se întâmpla acolo, reprezentanţii ATOP, deci ai CJC, s-au deplasat la faţa locului, aşa, ca să nu le scape nimic.

Potrivit Legii nr. 218/2002 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române, ATOP are următoarele atribuţii: contribuie la elaborarea planului de activităţi şi la fixarea obiectivelor şi indicatorilor de performanţă minimali, având ca scop protejarea intereselor comunităţii şi asigurarea climatului de siguranţă publică, sesizează şi propune măsuri de înlăturare a deficienţelor din activitatea de poliţie, face propuneri pentru soluţionarea de către organele de poliţie a sesizărilor care îi sunt adresate, referitoare la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, potrivit prezentei legi şi organizează consultări cu membrii comunităţilor locale şi cu organizaţiile neguvernamentale cu privire la priorităţile siguranţei persoanei şi a ordinii publice. De asemenea, prezintă trimestrial informări în şedinţele Consiliului Judeţean asupra nivelului de asigurare a securităţii şi siguranţei civice a comunităţii şi elaborează anual un raport asupra eficienţei activităţii unităţilor de poliţie, care se dă publicităţii.

Prin urmare, ATOP nu are atribuţii de a interveni în cazul evenimentelor de genul celui de la Cogealac. Am încercat să aflăm totuşi care a fost scopul deplasării reprezentanţilor ATOP la faţa locului şi care anume dintre membrii structurii, desemnaţi de CJC, au fost prezenţi acolo. L-am contactat telefonic pe purtătorul de cuvânt al instituţiei, Cristian Moldovanu, care ne-a declarat iniţial că nu are relevanţă cine din ATOP a fost la Cogealac. „Au fost reprezentanţii de la IPJ, pentru că şi ei fac parte din ATOP", a răspuns Moldovanu, deşi nu asta îl întrebasem. Am întrebat dacă nu cumva misiunea ATOP la Cogealac a fost secretă şi de aceea nu ne poate spune. Cu chiu cu vai, purtătorul de cuvânt ne-a spus că secretarul executiv al ATOP a fost la Cogealac. De precizat că în structura ATOP nu există o asemenea funcţie - vorbim de componenţa aprobată prin hotărâre a CJ. Întrebat cum de ATOP are un secretar executiv, dacă funcţia nu există în hotărârea prin care a fost aprobată componenţa structurii, Moldovanu a spus că el există, că se numeşte Sorin Georgescu şi că face parte din aparatul de specialitate al CJC. Am verificat pe site-ul CJC în lista angajaţilor din aparatul propriu al instituţiei şi nu am găsit pe nimeni cu acest nume. Am dedus aşadar, că fiind vorba despre o misiune secretă, nu este exclus ca persoana invocată de Moldovanu să fie la rândul său „agent secret". (M.M.)

Rapotan: „ATOP-ul are rol informativ"

Reprezentanţii CJC s-au lăudat că la scurt timp după ce a izbucnit revolta în Cogealac, la faţa locului au fost trimişi reprezentanţii Autorităţii Teritoriale de Ordine Publică (ATOP). Oficialii Inspectoratului de Poliţie al Judeţului susţin că n-au văzut nici urmă de „atopist". Unul dintre ei este şi comisarul-şef Adrian Rapotan, prim-adjunctul şefului IPJ Constanţa, care a declarat că prezenţa celor de la ATOP în Cogealac nu a fost necesară. „Sigur nu au fost la faţa locului. (...) Oricum ATOP-ul are rol informativ", a mai arătat comisarul-şef Adrian Rapotan. (I.Z.)

Anchetă deosebit de complexă

Aproximativ 40 de poliţişti şi doi procurori sunt implicaţi în ancheta de la Cogealac. Declaraţia îi aparţine şefului interimar al Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Constanţa, comisarul-şef George Dorel Popa, care a precizat de asemenea că au fost audiate peste 60 de persoane până la acest moment, ancheta fiind una deosebit de complexă. „Este un volum de muncă extraordinar, au fost audiate 63 de persoane în ultimele 24 de ore, iar audierile continuă încă. Avem circa 40 de poliţişti implicaţi în anchetă, care lucrează sub stricta îndrumare a procurorilor de caz", a precizat comandantul IPJ Constanţa. În prezent, se fac cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de ultraj contra bunelor moravuri şi tulburarea liniştii şi ordinii publice. Totodată, anchetatorii trebuie să stabilească dacă a fost legală folosirea armei de foc de către agenţii firmei de pază.

Primarul, pe holurile Parchetului

În paralel, primarul din Cogealac, Hristu Cati, a fost chemat ieri la Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanţa, pentru a da o nouă declaraţie cu privire la faptele de instigare la violenţă care i s-ar putea imputa. Dat fiind numărul mare de persoane audiate, ieri după-amiază, primarul încă aştepta, alături de avocatul său, Adrian Gheorghiţă, să intre la audieri, la Parchet. De menţionat că aceasta este cea de-a treia declaraţie pe care Hristu Cati o dă cu privire la conflictul armat de la Cogealac. (C.Z.)

Precedentul Săruleşti

Dacă rănile localnicilor din Cogealac au fost foarte mediatizate, victimele din rândul angajaţilor firmei de pază Romnaţional au fost trecute cu vederea. Nu s-a spus că şi trei dintre agenţii de pază au fost răniţi de protestatarii nervoşi şi că au avut nevoie de îngrijiri medicale. De altfel, ce trei bodyguarzi au fost duşi şi la Serviciul de Medicină Legală, „pentru orice eventualitate". Şeful firmei de pază Romnaţional, Iulian Zagaevschi, spune că nu intenţionează deocamdată să ia nici un fel de măsuri de ordin juridic faţă de agresorii angajaţilor lui, însă, în viitor, în funcţie de evoluţia poveştii, nu se ştie ce se poate întâmpla. „Şi noi am fost loviţi, am fost agresaţi. Protestatarii au scos nişte pari din pământ şi i-au lovit pe oamenii mei. Trei dintre ei au fost răniţi destul de serios, dar ştiţi cum este în meseria noastră, suntem obişnuiţi cu aşa ceva. Oamenii mei ştiu să se ferească. Eu nu vreau să generez un conflict. Vom sta şi vom vedea cum va evolua situaţia", a declarat Zagaevschi care, râzând, a spus că deja conflictul de la Cogealac s-a stins şi că s-au discutat toate detaliile acestui subiect. Patronul firmei Romnaţional a povestit cum oamenii săi „au cedat" un obiectiv pe care îl păzeau, cu speranţa ca protestatarii să se calmeze. Însă, nu a fost aşa. „Noi aveam acolo şase maşini. Oamenii mei s-au retras în cel de-al doilea obiectiv păzit şi au dus maşinile în câmp, unde le-au parcat în cerc. Localnicii veneau cu o wolă înspre ei, probabil pentru a împinge maşinile. Din fericire, nu s-a întâmplat nimic rău. Dar, s-a ajuns să tragă focuri de armă, în primă fază în plan vertical, pentru a se apăra", explică Iulian Zagaevschi. Şeful de la Romnaţional povesteşte că „războiul" de la Cogealac nu este singular în istoria firmei sale. În urmă cu câţiva ani, societatea constănţeană a avut contract cu firma Astaldi, care lucra la reabilitarea căii ferate: „Ajunseseră în dreptul localităţii Săruleşti din judeţul Călăraşi. Acolo sunt foarte mulţi romi. Săreau la muncitori să fure şi aşa mai departe. A fost foarte rău atunci. Şi în acea situaţie am tras". (C.S.)