Vasile Francu, baronul-capusa

Tertipurile procuristului urmaresc castiguri de miliarde din litigii fortate

Binecunoscutul om de afaceri Vasile Francu este un procesoman declarat * Folosind cu precadere anumite tertipuri si inadvertente legislative, acesta incearca sa obtina avantaje materiale din orice * Cel mai elocvent exemplu, dupa cazul de notorietate "Anopolis", este legat de un contract de investitii incheiat de una din firmele lui Francu cu Zona Libera Agigea * In urma cu mai multi ani, justitiarul Francu a concesionat un teren in Zona Libera * Una din conditiile impuse contractual de AZL era de a face o investitie pe terenul acordat # Pe terenul de 16.000 de metri patrati Francu se angajase ca va construi o fabrica, un depozit de marfa si alte obiective industriale * Din cauza nerespectarii angajamentelor, AZL a reziliat contractul cu Francu * Prin metode tipice unei suveici inedite care implica litigii contractuale provocate de Francu, investitorul de carton a transferat drepturile si obligatiile de la o firma prin care incheiase contractul cu AZL catre o alta * Redeventele anuale nu au mai fost platite, iar datoriile catre AZL au crescut de la an la an * Folosind un tertip juridic, Francu a pretins AZL-ului suma de 3,6 milioane de dolari, reprezentand contravaloarea investitiilor facute pe terenul concesionat * Pentru a intra in posesia acestor bani, Francu a depus actiuni in instanta impotriva AZL * Dosarul se afla inca pe rol si a fost stramutat la Iasi * Stramutarea este una din practicile preferate ale lui Francu * Asa isi hartuieste el adversarii * O alta metoda din arsenalul de intimidare al lui Francu este amenintarea directa sau indirecta * Coleric din fire, Vasile Francu, zis Vili, ameninta frecvent cu moartea si are porniri violente * Francu este binecunoscut in Constanta si pentru faptul ca ziaristii care i-au demascat adevarata fata sunt in prezent tarati prin procese in toata tara

Despre Vasile Francu, personajul pitoresc ce a facut subiectul multor interventii in presa scrisa din Constanta, au curs valuri de cerneala. Cel mai cunoscut caz din ultima vreme, in care Francu si-a facut simtita prezenta, este cel al sotiilor victimelor de la bordul petrolierului "Anopolis", femei pe care acesta, in calitate de procurist, a incercat in ultima instanta sa le aduca la sapa de lemn. Dar probabil ca lumea nu prea stie ca cel care s-a pretins mare aparator al legii este, de fapt, si el un fel de cameleon care stie sa se foloseasca de imprejurari in propriul beneficiu. Ceea ce face el este aparent perfect legal. Moral, prestatia lui Francu este una inadmisibila.

Concesiune cu cantec

Intrand in posesia unor date dintr-un dosar aflat pe rolul Tribunalului din Iasi, gratie corespondentilor nostri din zona, am aflat amanunte picante legate de activitatea unuia dintre cei mai controversati oameni de afaceri din Constanta. Datele legate despre afacerile lui Francu in Zona Libera Constanta au fost cu mare greutate culese (unele aproape imposibil) din Constanta, semn ca influenta acestuia sperie chiar si oameni destul de bine pusi. Contactand oameni din cadrul Administratiei Zonei Libere Constanta Sud-Agigea, nu am putut sa aflam mare lucru. Cu toate acestea, esentialul l-am obtinut totusi prin metode specifice. Povestea isi are inceputurile in anul 1997, cand Vasile Francu, in calitate de actionar al firmei "Confidence Five" SRL Constanta, a reusit, prin metode legale, sa obtina dreptul de concesiune asupra unei suprafete de teren aflate in Zona Libera Constanta Sud-Agigea. Metode legale, adica printr-o licitatie. Carenta licitatiei organizate atunci a fost legata de faptul ca cei care participau la licitatii nu erau deloc verificati in ceea ce priveste bonitatea. Mai tarziu, multa lume si-a dat seama ca aceasta "tara" avea sa atraga dupa sine multe neajunsuri pentru AZL. Asadar, cu licitatia castigata, reprezentantul firmei "Confidence Five" SRL, adica Vasile Francu, a intrat in posesia unei suprafete de aproximativ 16.000 de metri patrati, si asta pentru o perioada de 50 de ani. In oferta tehnica depusa la momentul licitatiei, Francu a indicat ca pe lotul de teren respectiv se va obliga sa faca o anumita investitie, in asa fel incat sa-si poata justifica activitatea in Zona Libera. Astfel, in oferta tehnica a indicat ca principal obiectiv o fabrica, mai multe depozite, o linie de prelucrare si marcare, compartimente de vanzare-cumparare. Toate acestea au fost inscrise in contractul de concesiune nr.2/27.01.1997, incheiat intre AZL si SC "Confidence Five" SRL Constanta. Investitia, in intregimea ei, trebuia sa cuprinda fizic o constructie de mari dimensiuni, o platforma betonata pentru depozitare marfuri sau produse finite, o cladire pentru birouri, compusa din parter si unul sau doua etaje. Diferite tipuri de utilaje si echipamente trebuiau montate in vederea punerii la punct a unei eventuale linii de asamblare sau prelucrare. In total, valoarea investitiilor pe care Francu promisese contractual sa le faca se ridica la suma de 13 milioane de dolari.

De ochii lumii

In conformitate cu prevederile continute in contractul de concesiune, "nerespectarea obligatiilor asumate da dreptul Administratiei sa rezilieze contractul si sa ceara daune". Acest aspect insa nu prea a fost luat in seama de investitorul nostru, pe locul concesionat ridicand doar de ochii lumii o magazie de tip industrial si un corp de birouri (P+1). In anul 1999, considerand ca o fi investit prea mult, Francu opreste investitiile, abandonand lucrarile. In consecinta, obligatiile asumate in contract nu au fost respectate, in speta: nu a adus echipamente, nu a definitivat investitia pentru constructie in scopul asumat, nu a demarat achizitiile asumate de el ca obligatie contractuala. In anul 1999, Francu a facut o manevra inteligenta si i s-a aprobat cesiunea drepturilor si obligatiilor de la SC "Confidence Five" SRL catre o alta societate pe care tot el o controleaza, SC "Vifrana" SRL. Din acel moment, mai bine zis din luna octombrie 2000, Francu a incetat sa plateasca redeventa anuala catre AZL pentru terenul concesionat, o valoare calculabila pentru 4 dolari SUA pe metru patrat/an.

Cheia succesului - tertipul juridic

Cu toate ca nu-si mai achitase obligatiile contractuale si ca datoriile in ceea ce priveste achitarea redeventei ii cresteau de la zi la zi, totusi AZL, intelegand ca investitorul ar avea oarece probleme financiare, a aprobat o data de plata a creantelor restante pentru 15.11.2001, data limita. La un moment dat, AZL a mers pe prevederile Ordonantei nr.5, referitoare la somatiile de plata, dar de care, in mod ciudat, nu s-a tinut seama nici in instanta. In consecinta, vazand reaua-credinta a clientului, AZL a demarat procedura de reziliere a contractelor in luna martie 2002. La scurt timp dupa aceea, Francu a venit cu o cerere neconventionala, un fel de contrareclamatie, pretinzand suma de 3,6 milioane de dolari, pe considerent ca aceasta ar fi reprezentat contravaloarea investitiei facute pe terenul cu pricina. Francu, folosindu-se de un tertip juridic, a fixat valoarea investitiei in functie de calculul devizelor estimative din proiectul initial. Imediat, a inceput sa faca "lobby" la nivel de decizii superioare, intentionand chiar sa desfiinteze Administratia Zonei Libere, in conditiile in care deja aparuse Portul Liber. Francu dezvoltase o relatie cu un numar de patru mari firme ale unor utilizatori concesionari din Zona Libera, sugerand ca existenta unei administratii era nejustificata. Astfel, scapand de Administratie, putea scapa si de datorii. Si uite cum chestia cu "bonitatea participantilor la licitatii" s-a adeverit. Gasindu-si efectiv "beleaua", membrii Administratiei au avut greu de tras cu Francu, acesta din urma incepand un intens bombardament cu plangeri penale impotriva conducerii de la acea vreme a Administratiei Zonei Libere. El a facut reclamatii la Oficiul Concurentei, reclamatii care, din fericire, nu s-au concretizat in nici un fel. Francu a ajuns in situatia ca la un moment dat, prin anul 2002, sa profereze amenintari cu moartea personalului administratiei. Toate aceste manevre de intimidare fac parte din arsenalul lui Francu. In prezent, se afla in judecare nu mai putin de sase dosare, majoritatea fiind stramutate, la cererea lui Francu, la Iasi sau in alte localitati din tara, si asta pentru a ingreuna la maxim desfasurarea proceselor si ca sa traga de timp. Pentru el, justitia din Constanta nu poate solutiona cazurile in care are interes. La toate acestea se mai adauga faptul ca acelasi Francu este si un binecunoscut hartuitor de ziaristi. Aproximativ 12 jurnalisti constanteni au fost sau sunt tarati prin tribunalele din toata tara, de exemplu la Patarlagele, si asta pentru simplul fapt ca au avut curajul sa puna in atentia opiniei publice practicile unui om de afaceri controversat. Surse demne de incredere ne-au declarat ca, in prezent, Francu incearca din nou sa iasa din clenciul contractului, intentionand sa foloseasca unele noi reglementari legislative aplicabile pentru zonele libere, referitoare la anumite facilitati fiscale pentru investitorii din aceste zone. In luna septembrie a.c., mai precis la inceputul acestei luni, la Iasi va avea loc o noua infatisare in dosarele AZL. De aceasta data, se pare ca va fi decisa definitiv soarta proceselor, AZL urmand a prezenta instantei de judecata rezultatele ultimei expertize de specialitate in cazurile judecate, expertiza care nu mai lasa loc de alte interpretari sau tertipuri juridico-avocatesti uzitate ca de obicei de Vasile Francu. Pe scurt, Vasile Francu procedeaza astfel: provoaca o situatie, dupa care se arunca in litigii din care incearca sa obtina maximum de profit. In cazul contractului cu AZL, el a incheiat un contract si a demarat o investitie. Aceasta nu a fost terminata si s-a ajuns la rezilierea contractului. Litigiul are o singura logica, din punctul de vedere al lui Francu. El a prezentat la dosar un deviz de lucrari, si nu o expertiza tehnica de evaluare a investitiei facute. Probabil ca o astfel de expertiza ar fi aratat ca suma de 3,6 milioane de dolari este mult peste valoarea constructiilor care ocupa acum inutil terenul din Zona Libera. Daca instanta nu ar lua in calcul si actele depuse de juristii AZL si ar acorda banii lui Francu, acesta ar trece imediat la executarea Administratiei, ca este maestru in astfel de operatiuni. Va urma.