Cine vrea să i se aplice OUG50 mai are maximum o lună să semneze actul adiţional cu banca

Cel mai intens discutat act nor­mativ de anul acesta, pro­iectul de lege privind Ordo­nanţa 50, urmează să fie pre­zentat joi în plenul Camerei Deputaţilor, care are rol decizional.

Bancherii au fost de la bun început împotriva aplicării ordonanţei şi la creditele vechi, subliniind că trecerea la o formulă de calcul de tipul Euribor plus marjă fixă pentru dobânzile variabile, într-un moment în care indicatorul se află la minime istorice, poate conduce în viitor la costuri mai mari.

Clienţii le-au cerut să vină cu marje mai mici, variantă pe care bancherii nu au acceptat-o.

Clienţii care vor să aibă o astfel de structură de costuri şi să beneficieze şi de celelalte prevederi ale ordonanţei trebuie însă să semneze acum actele adiţionale.

Riscul este ca banca să le stabilească din nou costuri netransparente, în condiţiile în care ordo­nanţa a fost amendată în Camera De­putaţilor, astfel că nu se va mai aplica şi creditelor vechi.

La băncile mari, doar 10% dintre clienţii cu credite de consum sau imobiliare au venit să semneze actele adiţionale până la termenul limită de 19 septembrie, în cazul celorlalţi considerându-se acceptare tacită.

Procentul ar putea fi mai ridicat doar în cazul băncilor mici, unde consilierii au avut mai mult timp pentru abordarea proactivă a clienţilor.

Avocatul Gheorghe Piperea, care reprezintă deja în instanţă mai multe grupuri de clienţi nemulţumiţi, spune că actele adiţionale trebuie studiate cu atenţie şi, dacă nu conţin noi "capcane", semnate.

"Varianta mai puţin rea pentru client este să semneze acum, pentru că astfel i se aplică în continuare OUG50. Dar trebuie să fie foarte atent, să nu se includă (în actul adiţional - n. red.) alte clauze abuzive. Dacă se menţin costurile la niveluri foarte mari, mai rău să înfundă", precizează Piperea. Ban­cherii preferă să rămână, cel puţin formal, în afara acestei discuţii, considerată prea "fier­binte". "Noi am notificat toţi clienţii, însă puţini au venit să semneze. Vreau să văd cum iese forma finală a legii. Oricum, dacă se discuta mai atent, se putea evita această situaţie", comentează un director executiv dintr-o bancă de top zece.

În mod normal, actele adiţionale se considerau acceptate tacit. În forma actuală, legea le va permite însă băncilor ca în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare să notifice clienţii că prevederile din actele adiţionale nu mai sunt valabile.

"La momentul actual trebuie să vedem ce modificări mai vin, pentru că ordonanţa urmează să fie adoptată de plen. Consumatorii care au probleme să încerce să le rezolve la nivelul băncilor lor, pentru că aşa este normal", spune Constantin Cerbulescu, preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor, instituţia care a iniţiat proiectul ordonanţei.

Implementarea Ordonanţei 50 a declanşat o rezistenţă puternică din partea bancherilor, care au reproşat autorităţilor că includ într-un singur pachet creditele fără garanţii, cât şi imobiliare şi indiferent de momentul acordării. Directiva europeană 48/2008, transpusă prin această ordonanţă, vizează doar creditele fără garanţii, vândute după momentul adoptării sale în legislaţia naţională.

În plus, ordonanţa prevede doar patru tipuri de comisioane care pot fi percepute şi stipulează ca marja în cazul contractelor cu dobândă variabilă nu poate fi modificată. În aceste condiţii, mulţi clienţi au considerat că li se cuvine o reducere a costurilor prin eliminarea comisioanelor nepermise sau trecerea de la raportarea dobânzii la un indicator intern al băncii la unul independent (Robor la lei sau Euribor la euro).

Avocatul Gheorghe Piperea spune că forma actuală a legii pune clientul în situaţia de a alege între două rele: fie semnează actul propus de bancă pentru a beneficia în continuare de Ordonanţa 50 şi acceptă condiţiile impuse, fie îşi asumă riscul de a lăsa din nou condiţiile creditului la dispoziţia băncii.

"Te pune legea să alegi între două rele, să decizi, ca şi consumator mai puţin informat, care e varianta mai puţin rea", spune Piperea.

El notează că unele bănci încearcă prin actele adiţionale să obţină acordul clientului pentru transformarea dobânzii din fixă în variabilă, cu stipularea unei marje importante, sau de a redenumi anumite comisioane.

Având în vedere că indicatorul Euribor a fost anul acesta la minime istorice, de sub 1%, băncile au calculat marjele astfel încât să menţină costul total neschimbat. Clienţii au sesizat riscul ca pe viitor dobânda la credit să urce, odată cu revenirea Euribor spre nivelurile tradiţionale, de 3-4% pe an.

În altă ordine de idei, Piperea spune că procesele intentate de grupurile de clienţi nu se bazează pe Ordonanţa 50, ci pe o lege privind protecţia consumatorului din 2000.

Astfel, procesele pot merge mai departe, indiferent de forma legii care va rezulta din dezbaterea Ordonanţei 50 în Camera Deputaţilor. Totuşi, termenele stabilite de instanţe sunt foarte îndepărtate, iar pentru început judecătorii au respins şi cererile clienţilor de scutire de la plata ratelor pe perioada de derulare a proceselor.

Amenzi de zeci de mii de euro date de ANPC

Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor a aplicat la nivel naţional amenzi băncilor care nu s-au conformat prevederilor Ordonanţei 50 şi au fost reclamate de clienţi.

"Valoarea amenzilor este foarte mare. Aproape toate băncile au fost sancţionate, dar câteva au concentrat amenzile cele mai mari. Noi am aplicat aceste sancţiuni, dacă băncile le-au contestat, instanţa va decide dacă am procedat bine", spune Constantin Cerbulescu, şeful ANPC.

Potrivit informaţiilor din piaţă, Volksbank şi BCR au fost sancţionate la Cluj cu câte 100.000 de lei (echivalentul a 23.000 de euro) pentru probleme legate de activitatea de creditare.

Băncile contestă însă în instanţă aceste amenzi, iar procesele se prelungesc de cele mai multe ori. Cerbulescu precizează că procesele vor merge înainte indiferent de cum va arăta noua lege privind creditele pentru consumatori. Şi avocatul Gheorghe Piperea spune că, dacă s-au creat obligaţii, procesul se va judeca după reglementările în vigoare la momentul intentării acţiunii în instanţă.

Sursa: ZF.ro