Creditarea se poate relua oricand, dar la dobanzi mai mari - Interviu Ziare.com

Romania a iesit din recesiune, in primul trimestru din acest an, cel putin din punct de vedere statistic. Vestea a fost bine primita de politicieni, care se declara multumiti de eforturile depuse, in ciuda faptului ca au fost facute pe umerii populatiei si au apasat greu.

Retailerii se bucura si ei de noile coordonate economice si spera la o crestere a consumului. Doar romanii sunt rezervati si asteapta, in liniste si saracie, dupa doi ani de sacrificiu, sa simta in propriile buzunare cresterea economica mult asteptata.

Ce sanse are economia Romaniei sa aiba o evolutie pozitiva de acum inainte, avand in vedere primele semnale de crestere economica, cat de mult ne-a ajutat FMI si cat de reala este tina de aderare la zona euro, sunt subiecte pentru care Ziare.com a incercat sa afle raspunsuri, vorbind cu Grigore Ioan Pirosca, lector universitar la catedra de Comunicare si Doctrine Economice a Facultatii de Economie, din cadrul Academiei de Studii Economice din Bucuresti.

In ce stadiu credeti ca este economia Romaniei in prezent si cum estimati ca va evolua pana la sfarsitul anului 2011?

Ca orice economie emergenta de nivel mic spre mediu, economia Romaniei a trecut destul de bine de criza economica, raportat la dezastrul care a lovit alte state, sau o parte din cetatenii altor state. Mai precis, romanii nu si-au pierdut casele si nu au ramas mai datori decat stiau ca pot fi deoarece inovatiile financiare precum CDO (Collateralized Debt Obligation), denumite ironic de analistii economici Cernobil Debt Obligation, nu au penetrat decat o parte din nordul si vestul Europei, lasandu-ne totusi la adapost de ceea ce putea fi mai rau.

De asemenea, nu ne-am confruntat cu panici bancare si multi romani par sa nu isi fi schimbat stilul de viata semnificativ, in ciuda scaderii veniturilor in toate sectoarele, dar mai ales in cel bugetar. Revirimentul economic romanesc, care se pare ca deja a inceput, se sprijina pe cresterea exporturilor si pe intelegerea necesitatii afirmarii competitivitatii peste hotare. Romanii au fost intotdeauna obsedati sa plece din tara si sa isi demonstreze potentialul peste hotare, exportatorii au inteles cel mai bine acest lucru in momentul de fata. Pana la sfarsitul anului 2011, vom avea chiar o crestere economica de 1,2-1,5%.

FMI si-a incheiat, de curand, o alta misiune in tara noastra, de aceasta data venind sa discute depre monitorizarea companiile de stat. Ce parere aveti depre privatizarea companiilor de stat? Reprezinta acest lucru salvarea economiei romanesti?

Salvarea unei economii nu se face doar printr-un act izolat. Pe termen scurt banii obtinuti din privatizare vor da un impuls economiei, dar pe termen mediu si lung revirimentul economic al fostelor companii de stat va depinde de cat de activisti sau de domestici vor fi noii proprietari: adica daca se vor urmari doar profituri mari si eventual lichidarea afacerii la un pret bun sau se va dori dezvoltarea armonioasa dintre mediile de afaceri si social, prin creerea de locuri de munca si realizarea unor produse competitive prin dezvoltarea segmentului cercetare-dezvoltare.


Multi analisti economici contesta faptul ca ajutorul FMI este de bun augur pentru economia tarii. Cum vedeti dumneavoastra faptul ca Guvernul a apelat la sprijin international? Am fi avut alternative?

Ajutorul FMI este riscant, pentru ca, pe termen lung, si cetatenii care nu au datorii risca sa devina debitori. Mai precis, datoria va fi distribuita catre toti cetatenii prin includerea acesteia in plata utilitatilor, de exemplu, pe care nimeni nu le poate evita. Experienta nefasta a altor state cu FMI demonstreaza temerile prezente, criza asiatica din 1997 fiind considerata o consecinta directa a interventiei FMI in probleme interne ale altor tari.

Dupa o criza economica nu exista alternative pe termen scurt. Problema este ca masurile impuse de FMI, cum ar fi disponibilizarile, puteau fi aplicate de statul roman si fara sa se mai indatoreze inutil. Alternativa ar fi fost cresterea investitiilor straine directe, dar asta presupune si acceptarea unei rate mai mari a dobanzii, si implicit scumpirea creditarii.

Bancherii din Romania spera ca activitatea de creditare se va relua in 2011 in mod sustenabil. Pana acum, semnele sunt destul de timide. Cand si in ce conditii credeti ca isi va reveni sectorul in cauza?


Problema creditarii in Romania este asemanatoare cu cea din Asia de Sud-Est in 1997 sau din Japonia din perioada 1990-2000: posesia capitalului este dependenta de sistemul bancar intr-o masura periculos de mare. In 1998, unda de soc a crizei din Asia a lovit America de Nord, dar sistemul financiar american a fost singurul care avea un sistem de rezerva, o alternativa la blocarea creditarii prin intermediul institutiilor financiar-bancare.

Bursa a fost o solutie fireasca la necesitatea furnizarii de capital, deviind criza catre Mexic si America de Sud, unde, la fel ca in Asia, nu existau piete de capital suficient de lichide si de stabile pentru a completa golul de capital. Este adevarat ca microcreditarea menajelor nu se poate face prin intermediul pietei de capital, dar cel putin se poate acorda un ragaz sistemului bancar, reducand presiunea la care este supus in timpul si dupa o criza economica, cand nevoia de bani este mai mare.

Creditarea se poate relua oricand, numai ca oamenii trebuie sa inteleaga ca proportia de economii reale, garantii si privatiuni pe alte planuri va fi mai mare. Cel mai important aspect legat de creditare este totusi legat de pretul acesteia. Pentru a da credite, bancile au nevoie de bani, iar acestia nu vor veni decat daca ratele dobanzilor vor fi mai mari. Prin urmare, creditarea se va relua cel mai probabil la rate ale dobanzii mult mai mari decat cele din perioada premergatoare anilor 2007-2008.

Romania mentine tinta de aderare in zona euro pentru 2015. Cat de reala este? Ce va semnifica aceasta aderare pentru tara noastra?

Zona euro este acum puternic destabilizata de problemele interne si de cvasi-falimentele bugetare din PIIGS (Portugalia, Italia, Irlanda, Grecia, Spania). Chiar daca vom reusi sa aderam in 2015 la zona euro, s-ar putea sa existe surpriza ca unele state care sunt deja in zona euro sa o paraseasca.

2011 a fost al doilea an consecutiv in care contribuabilii germani si-au exprimat profunda nemultumire cu privire la efortul lor de a compensa deficitele altor tari. Miscarea centrifuga a Germaniei este o realitate si asta afecteaza intreaga Comunitate europeana, nu doar zona euro. Prin urmare, problemele aderarii la zona euro nu mai depind in totalitate de noi, dar chiar si asa, cel mai probabil, vom adera la moneda unica europeana in preajma anilor 2017-2018.

Ce a reprezentat criza pentru economia mondiala si pentru Romania, implicit? Ne-am invatat cu totii lectia?

Pentru economia mondiala criza a reprezentat sub o forma sau alta o corectie. In mod repetat, presa economica occidentala si in special cea americana au atras atentia asupra inevitabilului colaps susceptibil de a fi cauzat de inovatii financiare insuficient testate, reglementare slaba si bulele speculative (imobiliara in cazul crizei de fata). Indicatorii economici au evidentiat clar o ruptura intre valoarea de piata a titlurilor mobiliare si valoarea reala a activelor din spatele lor, dar oamenii s-au hazardat in investitii periculoase, riscand si ceea ce nu detineau, nu doar pentru ca nimeni nu le-a atras atentia, ci pentru ca legislatia in domeniu a permis acest lucru.

In Romania, nicio banca nu a dat faliment si nici nu s-au inregistrat fuziuni sau preluari ostile, impuse de situatii de faliment. Singurul efect notabil a fost ca o piata imobiliara inflatata aberant de speculatii a fost obligata sa revina la preturi mai apropiate de adevar, respectiv de realitatea economica a tarii noastre.

Sursa: Ziare.com