Raportul CNSAS dezvăluie vrute şi nevrute Să cunoaştem Direcţia Generală a Securităţii Poporului! (8)

După prezentarea listei ofiţerilor şi subofiţerilor de Securitate care s-au născut, au activat ori au avut domiciliul pe teritoriul judeţului nostru, ZIUA de Constanţa demarează un proiect similar. Cu ajutorul datelor puse la dispoziţie de Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS), vom face cunoscută structura Direcţiei Generale a Securităţii Poporului (perioada 1948 - 1952).
 
Potrivit Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS),
MAI este reorganizat prin Decretul 141/ 30.05.1963.
Conducerea este asigurată de ministru, patru adjuncţi şi doi secretari generali.
Aparatul de Securitate era format din direcţii şi servicii centrale şi teritoriale de securitate, acestea fiind compuse din: U.M. 0123/ Direcţia I informaţii externe, Direcţia a II-a contraspionaj, Serviciul cercetări grăniceri, Direcţia a III-a informaţii interne, Direcţia a IV-a contrasabotaj, Direcţia a V-a contrainformaţii militare, Direcţia a VI-a transporturi, Direcţia a VII-a filaj şi investigaţii, Direcţia „T” tehnico-operativă, Serviciul „B” contrainformaţii radio, Serviciul „C” evidenţa operativă, Serviciul „F” control corespondenţă, Serviciul „H” cifru, Serviciul „K” contrainformaţii penitenciare şi miliţie, Serviciul organizare-mobilizare, Şcoala nr. 1 (ofiţeri operativi), Şcoala nr. 3 (limbi străine), Şcoala nr. 5, Casa de cultură, Direcţia cadre, Direcţia secretariat, Direcţia spate, Direcţia financiară, Serviciul C.F.I., Serviciul central de planificare, Serviciul inspecţii şi Serviciul poştal special. În componenţa aparatului de Securitate se mai afla Direcţia politică a trupelor şi formaţiilor MAI, trupe al căror comandament era format din Direcţia trupe pază obiective, Direcţia pază contra incendiilor şi Direcţia A.L.A. Aparatul de Securitate mai avea Direcţia Generală a Arhivelor Statului şi Aparatul militarizat (format din Direcţia generală a miliţiei şi din Direcţia generală a penitenciarelor şi coloniilor de muncă). Conform CNSAS, unităţile teritoriale erau formate din 16 direcţii regionale ale MAI, conform împărţirii administrative a teritoriului.