Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
18:10 24 07 2024 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Istoria Dobrogei Istorie si uitare

ro

18 Aug, 2006 00:00 1423 Marime text

Istoria Pietei Ovidiu (candva Independenta) a urmat cursul intregii zone peninsulare, care a evoluat intr-o suta de ani de la mizera alcatuire de bordeie orientale la frumoasele si interesantele constructii europene. Obor de cereale in primii ani dupa 1877, Piata Independentei nu cuprindea la 1895 decat o gradina de vara, doua pravalii modeste ale comerciantului Aristide Karatzali, o brutarie cu vatra de copt paine, o magazie din piatra pentru cereale si o casa cu o mica curte, unde va functiona prima gradinita de copii din oras. Pavarea se va realiza in 1899. Ansamblul se inalta si se modeleaza treptat, acumuland noi constructii moderne. In 1880 se ridica in latura sud estica hotelul Gambeta, cumparat in 1881 de bancherul J.G.A. Alleon. Hotelul a existat pe locul unde s-a construit intre 1911-1913 Banca Marmorosch Blank, cladire impunatoare, in care va fiinta in a doua jumatate a sec. al XX-lea Banca Nationala. Proiectata de arhitectul Petre Antonescu in stilul romanesc cu multe elemente originale, si amplasata pe faleza abrupta, cladirea se detaseaza prin robustetea si aerul sau de cetate medievala.Pe latura estica, inspre mare, s-au ridicat succesiv intre 1900-1914 trei hoteluri: Elita, Bursa si Bristol, ultimul inaugurat la 1 iulie 1912, fiind prezentat in epoca ca un local modern, cu tot confortul celor 30 de camere spatioase. Alte doua hoteluri completau la inceputul secolului XX configuratia pietei, la intrarea din strada Traian. S-a conservat in stare buna doar unul, care a functionat ca restaurant si hotel Pelican dupa ultimul razboi, apoi ca sediu al Bancii Comerciale prin anii 1990. Particularitatile arhitecturale evidentiate de arhitectul L. Givert includ acest imobil in perioada de inceput a eclectismului francez. Fiind prima constructie mai mare din Piata Ovidiu (cu subsol, parter inalt, etaj si mansarda, la inaltimea unui actual P+4) va impune o anumita tinuta urbanistica acestei zone de prima importanta, si "va influenta evolutia arhitectural urbanistica a acesteia" (Doina Pauleanu), ce se va defini in linii mari in preajma primului razboi mondial. Alte doua edificii, de altfel modeste, dar care atrag privirile prin insolitul balcoanelor de inspiratie orientala strajuiesc intrarea dinspre nord, pe actuala strada a Revolutiei.
Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Ti-a placut articolul?

Comentarii