Municipiul Constanta intra la apa

# In ultimii 40 de ani, eroziunea costiera "a inghitit" peste 2000 de hectare din faleza litoralului romanesc * Specialistii in domeniul imobiliar sunt de parere ca s-a gresit cand la inceputul anilor 1980 s-a decis construirea unui numar mare de blocuri pe faleze * Virgil Breaban, decan al Facultatii de Constructii din cadrul Universitatii "Ovidius" este de parere ca zona falezelor are potential ridicat de alunecare si nu este propice constructiilor de orice tip * Actualele constructii ar trebui incluse intr-un program vast de stabilizare a falezei si trebuie insotite de lucrari de drenaj al apei # Breaban crede ca nu s-au luat masuri de prevenire a alunecarilor falezei si se construieste fara fundatii adecvate si bine proiectate * Fenomenul de cedare si de alunecare a falezelor nu se va opri decat daca se vor lua masuri corespunzatoare tehnice

Acum cativa ani, unul dintre presedintii Romaniei, dorind sa fie spiritual, declara ca tara noastra are un singur vecin prietenos: Marea Neagra. Printre criteriile pe care acel presedinte le lua in considerare cand rostea aceasta sintagma nu se aflau cu siguranta si cele geofizice. Pentru ca din perspectiva acestora, "prietenosul" Pont Euxin este un dusman redutabil. Pe el nu-l impresioneaza nici o strategie diplomatica si nici intrarea Romaniei in NATO nu-l face sa dea inapoi nici un milimetru. Oastea sa, infinitatea de valuri, roade din ce in ce mai lacoma din nisiposul nostru litoral. Schimbarile climaterice din ultimii ani i-au convins si pe cei mai sceptici ca odata dereglat de actiunea omului, uriasul mecanism al naturii se intoarce impotriva umanitatii. Consecintele acestor procese sunt vizibile, altele se manifesta infinitezimal dar actiunea lor este inexorabila. Acesta este si cazul eroziunii costiere a litoralului romanesc. Cauzele acestui fenomen, care ameninta sa inghita ceea ce a mai ramas din plajele si falezele noastre, sunt complexe. Daca vrem sa atenuam efectele acestora, trebuie sa cautam solutii care sa actioneze mai ales asupra lor, a cauzelor. Exista locuri de-a lungul falezelor constantene unde, candva, se putea juca fotbal pe nisip, iar acum valurile ling zidurile evident degradate. Marea a inaintat dramatic si nu da semne ca s-ar opri aici. Alunecarile de teren au muscat adanc din faleza. Cele mai clare cazuri sunt cele din zona strazii Prelungirea Bucovinei, unde satrapii imobiliari au luat cu japca imense suprafete de teren pentru a-si satisface interesele comerciale. Daca ritmul alunecarilor de teren se va mentine, multe dintre hotelurile si vilele construite aproape de tarm, vor primi, cand furtunile se vor dezlantui, loviturile valurilor direct in termopane. Dupa opinia noastra, cele mai calificate teorii despre fenomenul eroziunii litorale pot fi aflate numai de la specialisti. De 50 de ani, acestia strang date, fac masuratori, descifreaza procesul. Cu mijloace precare, cu mult in urma lumii civilizate in ceea ce priveste dotarea tehnica, oamenii care lucreaza in acest domeniu reusesc sa stapaneasca, doar informational situatia. Cel putin aceasta este opinia lui Virgil Breaban, decanul Facultatii de Constructii din cadrul Universitatii "Ovidius" Constanta.In ce masura va afecta eroziunea costiera Faleza constanteana?Fenomenul eroziunii costiere poate fi inteles daca este privit ca rezultat a doua forte antagoniste: erodarea tarmului versus depunerea de sedimente. In diferite perioade de timp, in functie de anumiti factori, bilantul acestei lupte poate sa fie favorabil unuia sau altuia dintre factori. Din nefericire, cel putin in ultimii 40 de ani, eroziunea a fost invingatoare, litoralul romanesc erodandu-se cu 2130 de hectare. Cele mai intense ritmuri sunt in partea de nord a litoralului: la Capul Midia, unde marea a patruns cateva zeci de metri in numai cativa ani. In zona de sud, fenomenul este mai atenuat, insa din cauza ca exista multe constructii aproape de faleza, consecintele sale pot fi mai dramatice.Daca pentru a combate rezultatele incetinirii vitezei Dunarii sau pentru reconstructia digurilor sunt necesare eforturi financiare impresionante, in cazul constructiilor ilegale de pe tarmul marii autoritatile nu au nici o scuza...Toata lumea isi inchipuie ca este frumos sa ai o casa pe malul marii fara a lua in calcul efectele secundare precum si presiunea sociala ori cea economica. De aici si faptul ca se neglijeaza aspecte importante. Problema constructiilor pe faleze in zona oraselor este una, iar in zonele neconstruibile este alta. Aceasta problema legata de constructii nu este doar o problema tehnica ci una socio-economica si chiar politica. Cred ca s-a pornit prost inca de pe vremea lui Ceausescu, dar trebuie sa recunoastem ca el daca nu ar fi avut sprijinul nostru, nu ar fi facut atatea prostii. S-a gresit in anii 1980 cand s-a decis sa se construiasca blocuri in zona falezelor. Am putea sa facem un exercitiu de imaginatie si sa ne gandim cum ar fi aratat faleza incepand cu Portul Tomis pana la Mamaia ca o zona verde cu alee pietonala, cu alee pentru biciclisti si pentru cei care merg pe role, cu spatii verzi pentru ca asta ar fi fost idealul pentru orasul Constanta care are extrem de putine spatii verzi. In toate orasele din lume, tendinta este de a se construi. Specialistii din domeniul urbanistic din acele vremuri au zis o chestie oribila - "sa intoarcem orasul catre mare" si au construit blocuri pe malul marii. Cat de prielnic este sa se construiasca pe malul marii?Tratand strict problema tehnica, zona falezei nu este prielnica nicicum pentru a construi. Este o zona cu potential ridicat de alunecare si orice constructie in zona trebuie facuta cu niste cheltuieli mari pentru ca fundatiile care trebuie facute sunt extrem de costisitoare. De aceea pentru ca aceste investitii sa fie cat de cat economice, este indicat sa se faca constructii inalte si mari. Acestea trebuie facute pe fundatii solide care sa mearga si sa strapunga tot pachetul de straturi de pamant ale falezei pana la roca de baza care este calcar. Trebuie asigurata si stabilizarea falezei. Toate aceste constructii trebuie cuprinse intr-un program vast de stabilizare a falezei in sensul ca trebuie insotite de lucrari de drenaj a apei. A cui este vina pentru ca aceste constructii se inmultesc pe zi ce trece?Simplul fapt ca facem constructii pe faleza ignorand situatia apelor subterane care in mod natural se scurg spre faleza si spre mare, este o mare greseala pentru ca in timp vor crea mereu necazuri. Se vor produce alunecari ale zonelor unde chiar daca nu vor exista constructii apele se vor acumula si asta va duce si la degradarea viitoarelor constructiilor. In momentul de fata, autoritatile ar trebui sa amenajeze urbanistic zona falezelor. Din pacate, aceasta operatiune nu se face luandu-se toate masurile care se impun. Stiu ca nu s-au luat masuri de drenare a zonei falezei si s-au stricat si drenajele care existau in anumite zone ale falezei. Pe de alta parte, nu s-au luat nici masuri de prevenire a alunecarilor falezei in sensul ca se construiesc cladiri fara fundatii adecvate si bine proiectate. Trebuie sa existe constructii care sa asigure o stabilizare a falezei. Este vorba si de aspecte de ordin urbanistic, chestiune care ar trebui decisa de cei care fac regulamentele de urbanism respectiv de autoritatile judetului. Ce se intampla cu cei care construiesc in zonele neconstruibile?Fara a se intocmi studii adecvate privind stabilitatea zonei respective, nu este indicat sa se construiasca. In zonele respective exista problema exfiltratiei, respectiv a apelor care vin din terasele din zona riverana precum si problema eroziunii la baza falezelor in anumite zone. Chiar si asa, unele autoritati administrative incearca sa treaca la parcelarea unor zone nepropice constructiilor. Nu este posibil sa se intocmeasca noi proiecte si ansambluri rezidentiale ori turistice fara a se lua in considerare stabilitatea falezelor. Peste tot, acest fenomen de cedare si de alunecare a falezelor este in curs si el nu se va opri decat daca se vor lua masuri corespunzatoare tehnice.Falezele, zona de importanta strategicaAle cui sunt aceste faleze?Sigur ca aceste zone ale falezei nu sunt ale... nimanui. Ele apartin administratiei locale care ar trebui sa gaseasca bani si sa finanteze proiecte si studii si sa gaseasca solutii practice pentru stabilizarea zonelor. In acelasi context, este clar ca exista cateva legi care reglementeaza aceasta activitate, dar coerenta lor este la fel ca aceea a celor din domeniul legilor sigurantei nationale. Cam asa stam in toate din pacate, pentru ca nu suntem in stare sa facem un pachet de legi coerent pentru un anumit domeniu. In ultima vreme, s-au inasprit legile privind impactul asupra mediului care au un efect favorabil si asupra politicilor din constructii. Insa, doar legile acestea din domeniul protectiei mediului nu pot rezolva problemele din domeniul urbanistic. La un moment dat, cred ca va trebui ca pe banii comunitatilor locale sa se treaca la cosmetizarea zonelor in care s-a construit razna. Chiar daca este vorba de lucrari costisitoare si tehnologii care necesita utilaje speciale si cheltuieli suplimentare, trebuie ca cineva sa opreasca faleza constanteana sa nu mai cada.