Istoria Dobrogei Templele evreiesti ale Constantei, pe cale de disparitie

# De-a lungul timpului, in municipiul Constanta au existat doua sinagogi evreiesti * Una a devenit nefunctionala prin anul 1980, iar cealalta isi asteapta sfarsitul "rabdatoare" * Comunitatea evreiasca din Constanta nu mai are loc de rugaciune

Locuitorii de religie mozaica sunt mentionati in Dobrogea inca din secolul al XVIII-lea, numarul lor sporind cu timpul si cu dezvoltarea comerciala a Constantei, pentru a ajunge, potrivit recensamantului din 1930 la 1677 de persoane. Restransa numeric, comunitatea israelita detinea totusi la 1866 o sinagoga pentru elevii numiti spanioli si putin mai tarziu, in 1872, exista si o casa de rugaciune pentru evreii numiti lesesti. Conform traditiei, prima casa de rugaciune, apoi scoala, se vor inalta pe taramul donatie al lui Ismail Kemal Bey, potrivit firmanului emis in 1867 de sultanul Abdul Aziz, pe actuala strada Mircea cel Batran. Vechile cladiri, cu siguranta modeste, vor fi demolate in 1908, facand loc noului templu, o constructie superba si austera, tot in stil gotic, ca si predecesorul. Consolidarea peretilor inalti se realiza in exterior din opt contraforturi, iar ferestrele, unele lucrate in rozete cu lobi dantelati, altele alungite, permiteau luminii sa se strecoare prin stralucitoare si valoroase vitralii. Impozantul templu israelit de rit spaniol proiectat de arhitectul-inginer Linz si decorat de pictorul Moritz Finkelstein a suferit numeroase stricaciuni in timpul celui de-al doilea razboi mondial, cand a fost transformat pentru o vreme in depozit de munitii. Cele doua sinagogi primesc autorizarea de functionare prin Regulamentul publicat in Monitorul Oficial nr. 26/4 mai 1903. La inceput organizarea cultului evreiesc se reducea doar la autorizarea de functionare a sinagogilor sau a caselor de rugaciune si la autorizarea functionarii rabinilor si ajutoarelor acestora. Prin legea pentru regimul general al cultelor aparut in MO nr. 9/22 aprilie 1928 ei au fost recunoscuti drept confesiune istorica urmand sa intocmeasca ulterior si un statut de organizare.Degradare si dezinteresExodul enoriasilor evrei catre Israel dupa 1945 a facut ca templul de pe strada Mircea sa devina nefunctional. Neintelegerile oficialilor timpului cu conducerea bisericii iezuite in scopul de a da cladirii o alta destinatie au lasat frumosul monument arhitectonic sa se degradeze continuu, pana ce prin 1980 a fost demolat. Acum pe locul sau functioneaza, total nepotrivit cu spatiul istoric peninsular, o benzinarie. La cativa zeci de metri distanta, pe strada C.A. Rosetti, se va ridica la 1900 cladirea monumentala, in stil chaldeean, a celuilalt templu evreiesc. Interiorul admirabil, simplu, si lipsit de imagini religioase isi datoreaza echilibrul celor doua galerii laterale sprijinite de coloane scunde si arcade boltite. Particularitatile decorative ale fatadei dinspre strada constau in numeroasele ferestre tribolate, ornamentatia exterioara, in absenta detaliilor fiind dominata de linia simpla, austera.In curand, insa, despre cele doua sinagogi ale Constantei se va vorbi la trecut. Aflat in ruina, cu acoperisul prabusit, peretii crapati si interiorul vandalizat, "bolnav de cancer in ultima faza", cum plastic se exprima cineva din restransa comunitate evreiasca, templul din strada C.A. Rosetti isi asteapta neputincios sfarsitul. Comisia tehnica si administrativa trimisa de conducerea Federatiei Comunitatilor Evreiesti din Romania a ajuns de mult la concluzia ca edificiul nu mai poate fi reparat si salvat. Se asteapta probabil si alte aprobari. Si astfel va dispare si cel de al doilea templu, caci, "oameni nu mai sunt care sa aduca daruri de bunavoie pentru curatirea inimii intru slava Domnului Dumnezeu" (Vechiul Testament, Cronici).