Istoria Dobrogei Vila Regnier

Constatam cu bucurie, ce-i drept rezervata, ca apelul nostru pentru renovarea si refacerea cladirilor de importanta istorica, arhitecturala si ambientala, care au dat candva farmecul si identitatea Constantei, a fost intrucatva receptat de edilii orasului. Ici si acolo imobile ce pareau sortite demolarii se afla astazi in faze avansate de consolidare si reconstituire a fatadelor initiale. Este cazul cladirii de pe strada Mircea, vizavi de liceul cu acelasi nume, de o alta de pe strada Traian, colt cu Petru Rares, si de alte imobile de pe strada N. Titulescu. Rezolvarea integrala presupune insa nu numai refacerea caselor din patrimoniul cultural si istoric, ci si a imobilelor construite cu rafinament de burghezie pana la 1950, dar care dintr-un motiv sau altul nu se regasesc pe lista monumentelor istorice. Este cazul vilei Regnier, sau Hotelul Francez, cum a mai fost cunoscut in epoca. Pe malul marii, pe stradela ce se va numi Basarab, un francez cu numele Regnier construia la sfarsitul secolului al XIX-lea o vila impunatoare cu doua etaje si o terasa cu deschidere spre intinderea marii. Faimosul edificiu, caruia i s-a pastrat numele de "Vila Regnier" chiar si dupa transformarea ei in "Hotel Francais" in anii 1908-1909, va intra in 1913 in proprietatea elvetianului Husser.Pana la ridicarea in apropiere, pe strada Remus Opreanu nr. 1 a hotelului "Bulevard", vila a reprezentat singura constructie de pe stradela Basarab, disparuta de multa vreme, asa cum disparuta este si piata cu acelasi nume. Finalizata la inceputul sec. al XX-lea in stil predominant neoclasic (prima autorizatie de constructie dateaza din 20 iunie 1898 pe numele Regnier), apare pe o harta a Constantei alaturi de repere importante precum Hotel Carol I si Palatul Sturdza. Fatada spre curte prezenta o intrare si doua ferestre dreptunghiulare cu ancadramente de inspiratie orientala, cuprinse intre liniile orizontale ale bosagelor de zidarie. Cornisa cladirii, puternic reliefata, acoperea o friza cu elemente geometrice. Terasa, ce individualiza atat de bine cladirea, situata deasupra constructiei, era luminata a giorno cu felinare frumos desenate, care "ritmeaza desfasurarea unei balustrade inalte, cu motive radiale" (Doina Pauleanu).Renovat in perioada interbelica, inzestrat cu electricitate, sali de baie si confort modern, localul de categoria lux, deschis tot timpul anului, a constituit un loc civilizat de intalnire a elitelor vremii.Elvetianul Husser a avut trei fii: Henri, Paul si Rudolf si o fiica, Jeanne, casatorita cu generalul roman Gheorghe Marcovici. Din aceasta casatorie au rezultat trei fete, una dintre ele, Arlette, devenind sotia lui Corneliu Coposu, cunoscutul om politic taranist. Sora lui Arlette, France, moare in temnitele comuniste, iar cea de a treia, Toineane, supravietuia in Elvetia pe la 1999. Confiscata de regimul comunist, Vila Regnier a servit mult timp drept birouri unor institutii de stat, care s-au preocupat prea putin de intretinerea si reparatia cladirii. Redobandit de mostenitori, imobilul se gaseste astazi intr-o stare de ruina totala, ce ne impiedica a spera intr-o posibila refacere. Un paznic angajat special veghea la pastrarea a ceea ce mai ramasese din celebra vila. Cine stie, poate proprietarii vor dori sa reinvie faima de altadata a unei cladiri emblematice?