#ConstanțaEsteBine 14 noiembrie 2023. Cum sunteți dragii mei, după atâtea întorsături energetice și electromagnetice?

 
Cum sunteți dragii mei, după atâtea întorsături energetice și electromagnetice?
Rezistă ”coafura”?

Adică mintea stă într-un echilibru, fără să se ducă într-o extremă sau alta?
Mecanismul principal prin care suntem descărcați continuu de energie [😊] forța vitală, scânteia Divină sau Sufletul nostru) este prinderea în oscilațiile extreme ale pendulului.

Socialul ne creează circumstanțe în care să simțim bucurie / fericire maximă (iubire, îndrăgostire, succes, câștiguri financiare sau sociale) sau tristețe/nefericire maximă (pierderi, înșelări, trădări, durere fizică).
Cu cât realizăm mai repede jocul tip pendul în care suntem prinși, cu atât mai mult realizăm că singura soluție de ieșire din joc este diminuarea oscilațiilor pendulului și trecerea lui către o zonă de mijloc, de echilibru.
Și ce vom afla pe măsură ce ne ducem acolo?
Că rămânem fără ”hrana” energetică reprezentată de emoții. Și ceva din noi protestează intens, pentru că nu mai primește această hrană. Cum? Prin plictiseală.

Dacă nu mai trăiesc bucurii mari sau suferințe mari (dramă, telenovelă), eu ce mai mănânc? ne întreabă mintea cea sprințară și jucăușă.
Chiar, ce rămâne dacă ieșim din telenovelă?

Hai să ne amintim de telenovelă, așa cum ne povestește Jacob Lorber, în cartea ”Pământul și Luna”, capitolele ”Despre lamentările oamenilor” (pagina 184):

”Oamenii se plâng de foarte multe lucruri.
Unii se plâng de timpurile grele și de veșnicele scumpiri.
Alții îi înjură pe guvernanți, convinși că totul este din vina lor.
Unii îi condamnă pe preoți, iar alții pe cei care trăiesc în lux.
Pe scurt, toată lumea dă vina pe alții pentru relele acestei lumi.

Nimeni nu se întreabă însă dacă nu cumva a contribuit personal la agravarea situației, dacă atitudinea sa este cu ceva mai bună decât a celor din jur.

Văd de multe ori părinți care se plâng de luxul în care trăiesc alții în timp ce abia i-au cumpărat fiicei lor o rochie scumpă. Ce mai poți spune unor asemenea oameni, care văd paiul din ochiul altuia, fără să vadă bârna din ochiul lor?

Nu poți să le răspunzi decât un singur lucru: dacă îți displace atât de mult luxul, de ce cedezi ispitei de a-i cumpăra fiicei tale rochii scumpe, numai din orgoliu?
În loc să te plângi, începe prin a-ți îmbrăca mai simplu copiii. În acest fel, poate că și alții îți vor urma exemplul, iar ei vor fi urmați la rândul lor de alții.
În acest fel, treptat, articolele de lux vor dispărea complet din magazine, căci nu le va mai cumpăra nimeni.
Cum poți să ceri ca alții să devină mai buni dacă nu poți deveni tu însuți mai bun?”

Vă invit să citiți tot acest capitol din cartea lui Lorber. Este provocator, în întregime.
Și ne reamintește de pendulul bine / rău. Dacă ne-am prins în el, acceptăm Jocul și regula Jocului este pierderea de energie.
Cum altfel explicăm ofilirea la propriu a corpului și minții umane?

Astăzi, pe 14 noiembrie, există locuri în lume în care se sărbătorește ziua internațională a murăturilor. Apa cu sare conservă structura fizică a alimentelor, în timp ce spiritul (fotonii, lumina) dispar. Contează prea puțin să hrănim lumina din noi, pentru cei mai mulți contează hrana corpului fizic, a materiei. Astăzi, într-un fel disimulat, se sărbătorește materialul, fizicul, structura – care se ”conservă” cu prețul pierderii esenței.
Este greu pentru mintea noastră să privească Jocul așa cum este.

Preferăm să o facem în varianta frumoasă și seducătoare.

Indiferent cum o facem, suntem încă împreună în Joc.
Să avem o altă zi cât mai eficientă și bună,

Cu iubire, tuturor



Articol și foto preluate de pe Facebook/Zyanna Orinda